La 1 decembrie 2025, efectivele de oi și capre ajunseseră la 12,227 milioane de capete. Cu aproximativ 3% mai mult decât în 2024. Față de 2006, efectivele de ovine și caprine sunt cu aproximativ 45,5% mai mari. România este astfel una dintre marile țări crescătoare de ovine din Uniunea Europeană. Este pe locul al doilea, după Spania.
Dar anul 2026 aduce o problemă serioasă pentru crescători: exportul animalelor vii este blocat până la sfârșitul anului.
O piață de sute de milioane de euro s-a închis
În 2025, exporturile de ovine și caprine vii în afara Uniunii Europene au ajuns la 241,7 milioane de euro. Suma a fost cu 22% mai mare decât în 2024.
În 2023, când România putea exporta și către statele UE, valoarea totală a exporturilor de ovine și caprine vii ajunsese la aproximativ 285 de milioane de euro.
În primele zece luni din 2025, numai exporturile de ovine vii au generat peste 210 milioane de euro, potrivit ANSVSA.
La începutul lui 2026, autoritățile estimau că exporturile ar putea ajunge la aproximativ 300 de milioane de euro pe parcursul anului. Dar estimarea nu mai este valabilă. Exporturile de ovine și caprine din România către țări terțe au fost interzise până la 31 decembrie 2026. Interdicția pentru livrările către alte state membre UE era deja în vigoare.
Motivul: pesta micilor rumegătoare
Decizia Bruxellesului a venit după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. Focarul a fost notificat Comisiei Europene în 8 iunie 2026. Autoritățile europene au considerat că există un risc ridicat de răspândire a bolii. Restricțiile au fost extinse astfel la nivel național.
„Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele-membre ale UE. Decizia a fost motivată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de aprecierea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii. Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a declarat, în iunie, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna.
Pentru crescători, efectul este direct. Animalele care ar fi putut merge la export trebuie acum vândute pe alte piețe sau menținute în ferme. Asta înseamnă costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea.
În același timp, crește presiunea asupra pieței interne. Dacă oferta de animale este mai mare decât cererea, prețul plătit fermierului poate scădea.
România are oi. Problema este să le vândă
Datele arată că sectorul nu este în declin. În 2025 au fost sacrificate 6,785 milioane de ovine și caprine, față de 5,863 milioane în 2024. Creșterea a fost de aproape 16%. Greutatea în carcasă a crescut de la 56.230 de tone la 82.211 tone.
Asta înseamnă că România produce mai multă carne de oaie și capră. Dar piața trebuie să absoarbă această producție. Închiderea exporturilor complică exact acest lucru. Pentru crescătorul care vinde animale vii, situația este dificilă. Nu este suficient să ai o turmă mare. Ai nevoie și de o piață sigură.
Următoarea miză: piața internă și procesarea
Restricțiile la export pot obliga sectorul să se uite mai atent la piața internă. Aici apare o oportunitate, dar și o problemă. O parte dintre crescători sunt dependenți de intermediari și de exportatori. Ei nu au întotdeauna acces direct la abatoare, procesare sau consumator.
O dezvoltare mai puternică a abatoarelor și a procesării ar putea păstra o parte mai mare din valoarea adăugată în România. Brânzeturile, produsele tradiționale și carnea ambalată pot aduce mai mult decât vânzarea animalului în viu.
Pentru ferme, însă, această schimbare nu se poate face peste noapte…
