Zeci de dosare de daune s-au strâns în această perioadă la autoritățile din județul Covasna. Fermierii reclamă distrugerile făcute de urși în culturile de floarea-soarelui și porumb. Iar numărul dosarelor crește de la o zi la alta. Cel mai probabil, până la finele lunii octombrie va depăși câteva sute.
Aceste dosare se traduc în bani pe care proprietarii îi primesc de la stat (adică de la noi toți) pentru pagubele făcute de urși.
Ieri, de exemplu, la Agenția pentru Protecția Mediului au fost semnalate nu mai puțin de 5 cazuri, dintre care unele la Baraolt, Ozun și Zăbala. Urșii au distrus aici o parte din culturile de floarea soarelui și porumb. În plus, tot ieri, la Bățanii Mari, un urs a intrat într-o curte și a omorât 3 oi.
În județul Covasna, în anul 2025 s-au semnalat un număr de 235 de cazuri de pagubă, au fost distruși 30 de stupi și au fost omorâte 477 animale domestice.
La nivel național, în anul 2025 despăgubirile pentru pagubele produse de urși au fost de aproximativ 13,5 milioane de lei, potrivit datelor comunicate de Ministerul Mediului. Suma a fost cu aproximativ 24% mai mare decât în 2024 și cu circa 69% mai mare decât în 2021.
Serviciile de permanență și intervenție în incidentele provocate de urși au generat costuri certificate de peste 22,5 milioane de lei în perioada 2022-2026, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la solicitarea DCBusiness. Suma pentru 2025 fost de 6.298.923,57 lei.
În perioada 2021 – 2025 statul român a plătit 50,84 milioane lei numai pentru despăgubiri. Aproape 10 milioane de euro.
O lege clară, un traseu alambicat
Un proiect de lege care dublează cota de vânătoare la specia urs brun a avut un traseu complicat. Inițiat de UDMR, proiectul are în vedere prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs. Prevede, pentru anul 2026, aprobarea unui număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, și a unui număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național.
Adoptat de Parlament, proiectul a ajuns la promulgare la președintele Nicușor Dan. Acesta a considerat însă că legea încalcă anumite principii și a sesizat Curtea Constituțională. Mai concret, Nicușor Dan reclama lipsa unei justificări științifice suficiente pentru stabilirea unei cote fixe atât de mari. De asemenea, a menționat „caracterul disproporționat al unei cote anuale prestabilite”. Argumentul său a fost că derogarea de la protecția strictă a ursului trebuie să fie punctuală și justificată, nu transformată într-un mecanism permanent de vânătoare preventivă. A invocat și posibila încălcare a dreptului la un mediu sănătos, obligației statului de a proteja mediul și echilibrul ecologic, precum și a unor prevederi constituționale privind legalitatea și prioritatea dreptului UE.
În replică, i s-a transmis că și Constituția garantează, la articolul 22, că „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”. Și la articolul 35 se arată că „Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”. Cu accept pe cuvântul „echilibrat”.
Pe 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea președintelui și a constatat că legea este constituțională.
Curtea a considerat că stabilirea cotelor de 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, pentru fiecare dintre anii 2026 și 2027, nu contravine prevederilor constituționale invocate și nici Directivei Habitate.
Ulterior, Nicușor Dan nu a promulgat legea, ci a trimis-o Parlamentului pentru reexaminare, formulând alte observații — printre care necesitatea ca recoltarea să vizeze prioritar urșii cu comportament conflictual documentat și existența unui sistem național de monitorizare în timp real a exemplarelor recoltate.
Parlamentul a votat proiectul în forma inițială, fără să țină cont de observațiile președintelui. Pe 16 septembrie 2026, Camera Deputaților, for decizional, a votat cu majoritate de voturi legea care stabilește cota de prevenție și de intervenție pentru ursul brun. În acest moment, legea este la președinte și urmează să fie promulgată.
„Moare și nu știe de ce”
Responsabilii cu vânătoarea spun însă că e păcat de atâta timp scurs cu tot acest traseu al legii. Timp în care numărul urșilor a crescut, așa cum au crescut și atacurile.
„Este târziu acum să faci vânătoare la goană. Este perioada în care ursul se hrănește intens pentru a acumula grăsime înainte de perioada de repaus. În această perioadă, poate folosi suprafețe foarte mari și se poate deplasa între pădure, pășuni și terenuri agricole, ceea ce face localizarea lui mai dificilă. În plus, se trec fructele și cade frunza.
Goana este cea mai bună metodă pentru a-l face să simtă din nou frica de om. Pentru că el în acest moment nu are frică de nimic. Este împăratul. Goana cu câini, cu grup de oameni, cu miros de fum de armă îl sperie, îl face să stea cât mai adânc în pădure. Și această frică se transmite și puilor. Noi avem acum câteva generații de pui care nu știu ce înseamnă această frică. Dacă îl împuști pur și simplu, mare lucru nu ai rezolvat. Moare și nu știe de ce”.
E complicat și cu comisiile
În momentul în care un urs e văzut pe o stradă din orașul Covasna, de exemplu, oamenii sună la 112. Este anunțat primarul, medicul veterinar, responsabilul de la asociația de vânătoare și Jandarmeria. Cei patru pornesc de unde se află spre locul cu pricina. Numai că jandarmul e la Turia… Până se adună toți, ursul e deja plecat. Așa că revine.
