Islanda are aproximativ 394.000 de locuitori și o suprafață de peste 100.000 de kilometri pătrați. Este una dintre țările cu cea mai redusă densitate a populației din Europa.
Dimensiunea demografică spune însă puțin despre importanța sa. Poziția în Atlanticul de Nord îi conferă o valoare strategică evidentă. Islanda este membră NATO din 1949. Nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Spațiul Economic European. Are astfel acces la piața unică și aplică o parte importantă a legislației europene. Este și membră Schengen.
Islandezii sunt, așadar, în Europa economică și în Europa frontierelor deschise. Dar nu și în Uniunea Europeană.
52,8% au spus „nu”
Sâmbătă, 29 august, alegătorii au fost chemați să răspundă unei întrebări precise. Nu dacă Islanda trebuie să adere la UE, ci dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare. 52,8% au votat împotrivă. 47,2% au votat pentru. Prezența a fost de aproximativ 82,5%.
Islanda depusese cererea de aderare în 2009, după criza financiară. Negocierile au început în 2010 și au fost suspendate trei ani mai târziu. Rezultatul de acum închide din nou această ușă.
Bruxelles-ul nu dramatizează
Reacția Uniunii Europene a fost prudentă. Comisia Europeană a transmis că respectă decizia alegătorilor și a descris Islanda drept un „partener apropiat”. Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat cu premierul Kristrún Frostadóttir despre continuarea cooperării.
Potrivit Euronews, pentru UE rezultatul nu este însă lipsit de semnificație. Islanda ar fi fost unul dintre candidații cel mai ușor de integrat. O bună parte din regulile pieței europene sunt deja aplicate acolo.
Există domenii în care islandezii vor să decidă singuri. Cel mai important este pescuitul.
Prin actuala relație cu UE, Islanda participă la piața unică, dar rămâne în afara Politicii Comune în domeniul Pescuitului și a Politicii Agricole Comune. Controlul asupra resurselor piscicole este o chestiune economică, dar și una de suveranitate.
Comisia Europeană sugerase că ar putea exista soluții „creative” pentru aceste probleme. Majoritatea islandezilor a considerat că nu merită deschisă negocierea.
Foto: Andrew Smales / Wikimedia Commons / CC0. Reykjavík, capitala Islandei.