Budapesta a anunţat că nu va ceda presiunilor exercitate de alte state membre ale Uniunii Europene pentru a da undă verde negocierilor de aderare cu Ucraina la summitul UE din această săptămână.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că ar fi „devastator” pentru ţara sa şi pentru UE dacă summitul din 14 şi 15 decembrie nu va aproba negocierile pentru aderarea la UE şi nu va acorda Kievului mai mult ajutor financiar şi militar pentru a se apăra împotriva invaziei ruseşti.
Viktor Orbán a ameninţat că se va opune prin veto negocierilor privind aderarea.
Alte state membre, inclusiv Germania, s-au declarat în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Kievul. Budapesta rămâne însă pe poziţii.
„Majoritatea politicienilor europeni vor să ia decizii atât de importante când sunt complet nepregătiţi şi nu au un acord strategic privind viitorul Europei”, a scris pe Facebook ministrul ungar de externe, Peter Szijjártó (foto), înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Bruxelles pentru a pregăti summitul. „Nu vom ceda la nicio presiune, indiferent de origine şi autori. Și indiferent de tipul de şantaj sau de promisiune”, a asigurat şeful diplomaţiei maghiare.
Își va schimba Viktor Orbán poziția?
Obţinerea unui nou ajutor financiar din partea Europei este esenţială pentru Kiev. Îndoielile cresc şi în ceea ce priveşte viitorul sprijin din partea Statelor Unite. Preşedintele Zelenski urmează să aibă discuţii pe această temă chiar la Washington.
Toate aceste decizii, precum şi o alta privind o potenţială a 12-a rundă de sancţiuni UE împotriva Rusiei, necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de ţări UE.
UE încearcă din nou să obţină sprijinul lui Viktor Orbán pentru Ucraina. Se aşteaptă ca săptămâna aceasta Comisia Europeană să deblocheze accesul Budapestei la 10 miliarde de euro.
Cât ar costa aderarea Ucrainei la UE?
Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro. Adică, până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW).
Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole. Între 50 şi 90 de miliarde de euro – politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE.
