Mai mult de o zecime (11,7%) dintre cetățenii tineri (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2022. În rândul statelor membre, proporţia variază mult. De la 4,2% în Ţările de Jos şi până la 19,8% în România, arată datele Eurostat.
În 2022, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propus pentru anul 2030. Adică, o proporţie a NEETs de 9%. Procentele erau: Ţările de Jos (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) şi Irlanda (8,7%).
În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs. În timp ce în rândul tinerilor, proporţia era de 10,5%.
Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 3,8% în rândul celor tineri şi 4,6% în rândul tinerelor.
În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%). În rândul tinerelor, aceasta se înregistra în România (25,4%).
În UE, proporţia celor tineri care care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 1,4% față de 2021. De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs a scăzut de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.
Cea mai mare reducere între 2012 şi 2022 a fost înregistrată în Irlanda (minus 12,9%). Urmează Grecia (minus 11,4%). Apoi, Bulgaria (minus 9,6%) şi Spania (minus 9,5%).
Însă există şi două state membre unde proporţia de NEETs a crescut între 2012 şi 2022. Acestea sunt Austria (creştere de 0,9 puncte procentuale) şi România (creştere de 0,5 puncte procentuale).
