Viktor Orbán – idolul conservatorilor americani (The Washington Post)

Conservatorii americani, însetați de victorie, se uită tot mai frecvent peste hotare. Ei caută un personaj politic în jurul căruia să-și poată modela propria mișcare. Mulți dintre ei gravitează spre un om anume: premierul ungar Viktor Orbán.

 E o tendință deopotrivă eronată și alarmantă. Nu e vorba doar de înclinația îngrijorătoare a lui Orban pentru autoritarism, ci varianta lui de naționalism pur și simplu nu le va pica bine alegătorilor americani, relatează The Washington Post.

Aventura conservatorilor cu Orbán n-a făcut decât să prindă avânt în ultimii ani.

Luna aceasta, Conferința Acțiunii Politice Conservatoare (CPAC) și-a organizat o reuniune la Budapesta. Unul dintre oratorii principali a fost premierul ungar. E al doilea an în care un astfel de eveniment a fost organizat în Ungaria. Orbán și-a făcut apariția și la conferința CPAC din Texas din august 2022. Era lăudat cu regularitate de fostul prezentator Fox News Tucker Carlson.

O parte din atracția exercitată de Orbán asupra multor conservatori e explicată de disprețul cu care (îl) tratează elitele globale.

El a ajuns să aibă această reputație din cauza opoziției lui persistente de ani și ani, împotriva migrației în masă, chiar și împotriva refugiaților, dar și din cauza erodării graduale de către el a presei independente. El mai are și un istoric de utilizare a banilor publici pentru a-și susține camarila și pentru a-și impune obiectivele politice.

Conservatorii americani n-au nici un interes în a imita astfel de activități îngrijorătoare. Însă susținerea unui individ care nesocotește normele democratice nu face altceva decât să submineze mișcarea conservatoare – mai ales acum, când democrații încearcă să-i înfățișeze pe republicani drept antidemocratici, după atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului.

Mulți conservatori îl plac pe Orbán pentru că el tot continuă să câștige alegeri cu un program fățiș naționalist și tradiționalist.

Le place că el opune rezistență solicitărilor UE ca Ungaria să accepte un număr mare de refugiați din țări musulmane. Îi adoră susținerea pozitivă a creștinismului și sunt de acord cu utilizarea de către el a subvențiilor și a scutirilor fiscale pentru stimularea natalității. Mulți dintre ei îi admiră până și suspiciunea față de ajutorul occidental pentru Ucraina în războiul ei cu Rusia.

Cu alte cuvinte, programul politic al lui Orban aduce mult cu o versiune ungară a programului „America Mai Întâi” al lui Donald Trump – cu excepția faptului că varianta ungară s-a dovedit a avea mai mult succes politic.

Această perspectivă trece cu vederea diferențele enorme dintre Ungaria și SUA.

În primul rând, naționalismul ungar e de natură etnică, nu ideologică. Ungurii reprezintă un popor distinct non-slav înconjurat de popoare slave. Ungurii care trăiesc în afara granițelor Ungariei, în țări precum România și Slovacia, își constituie invariabil partide pe criteriul etnic pentru a-și susține comunitatea. Când Orbán vorbește despre naționalism ungar, el vorbește despre apărarea intereselor unei etnii anume. Nu de cele ale „tuturor oamenilor care trăiesc în Ungaria”.

Și rezistența opusă de Ungaria imigrației are un caracter unic. Până și astăzi, la 20 de ani de la aderarea țării la UE, 98% din cetățenii ungari au cel puțin o urmă de sânge maghiar în vine, conform recensământului din 2016.

Spre deosebire de SUA, puțini alegători ungari sunt imigranți ori au părinți imigranți. Politicile anti-imigrație și pro-natalitate ale lui Orbán ar trebui să fie văzute drept ceea ce sunt cu adevărat: eforturi de a menține o populație covârșitor maghiară în țară. O astfel de atitudine nu poate construi însă coaliția vastă de care au nevoie conservatorii americani.