„De la intrarea noastră în Uniunea Europeană, din 80 de miliarde de euro, dacă scădem contribuția de 20 de miliarde, netul care a intrat în România a fost de 60 de miliarde și triplarea PIB.
Sunt lucruri despre care nu vorbește nimeni și cred că trebuie să discutăm mai mult despre UE, avantajele liberei circulații și a fondurilor europene care se văd în fiecare localitate. Nu există o școală, o aripă de spital sau un drum național care să nu fi beneficiat de aceste fonduri”, spune Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european pentru politică regională a prezentat cifrele actualizate.
Din exercițiul bugetar 2021-2027, România nu a absorbit decât 0.1%. Avem 9 miliarde de euro în PNRR, dar rata de absorbție este de numai 10%.
Aveam la dispoziție 30 de miliarde de euro. O explicație e faptul că proiectele mature s-au mutat pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dar nici aici cifrele nu sunt încurajatoare, rata de absorbție fiind de puțin peste 10%.
„Programele operaționale 2021-2027 puteau fi demarate de un an și jumătate. Dar, din păcate nu aveam proiecte mature, toate s-au mutat pe PNRR. Avem o rată de absorbție de 0.1% din 30 de miliarde de euro, pentru exercițiul 2021-2027. Ceea ce e foarte trist. Sunt 12 programe operaționale, 8 programe regionale și chiar discuta cu colegii mei că ne-au luptat atât de mult pentru bugete mai mari iar acum ele nu se cheltuie”, a mai spus Corina Crețu.
„În PNRR situația e similară. Avem 9 miliarde de euro visteria Băncii Naționale și s-a cheltuit un miliard de euro. Deci aproximativ 10%”.
Stăm totuși bine pe exercițiul bugetar precedent.
„În decembrie 2023 s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție de 93%, aproximativ egală cu rata de absorbție din primul exercițiu financiar de care a beneficiat România 2007-2014. E o rată decentă, față de estimările și deficiențele inițiale. Sigur puteam să absorbim 100%”, a mai explicat europarlamentarul.
