Vrei „pitioci” de la magazin? Primești „mere de pământ”. Cam așa s-ar traduce realitatea zilei când vorbim despre cartofi. „Merele de pământ” sunt traducerea expresiei „pommes de terre”, ceea ce înseamnă „cartofi” în limba franceză. De ce spunem asta? Pentru că un săculeț cu cartofi pentru prăjit cumpărat ieri de la un supermarket din orașul Covasna are pe etichetă țara de origine, adică Franța. Cartofi din soiul Mozart.
Pe vremuri, Covasna era sinonimă cu „țara cartofului”. Datele Institutului Național de Statistică, citate de Lumea satului în 2021, arătau că, pe județe, cea mai mare suprafață de cartof în România se cultivă la Suceava – 21.776 hectare, urmată de Neamț – 15.672 hectare, Covasna – 11.567 hectare, Maramureș – 9.852, Dâmbovița – 9.540 și Harghita – 8.326 hectare.
De ce nu prea mai avem cartofi în Covasna?
Răspunsurile sunt mai multe și, dacă stai să te gândești, au sens.
„O cultură de cartofi e ca cea de roșii. Are nevoie de îngrijire, de tratamente pentru boli, pentru dăunători. Este o cultură costisitoare. Cei care pe vremuri cultivau pe suprafețe mari, preferă azi să cultive cereale, că sunt mai ușor de gestionat”, ne-a spus managerul unei firme din județ care cultivă cartofi. Ei deja au vândut producția pe anul trecut în lunile februarie și martie 2024. Nu stau cu cartofii în depozit, pentru că asta înseamnă costuri suplimentare, cu curentul electric, de exemplu. Cartofii lor au ajuns în marile lanțuri de magazine. Dar aceste lanțuri au nevoie de marfă continuu, nu pot sta cu raftul gol. Prin urmare achiziționează de unde găsesc. Din țări ca Germania sau Franța.
Producător local: un zilier ne costă 200 de lei pe zi. Plus mâncare și bere
Am stat de vorbă cu un producător de cartofi din Țufalău. Acum 10 ani, avea cartofi pe 18 hectare. Azi are pe 7 hectare, pe care se chinuie să le lucreze. Toată familia pune umărul la lucru. Mai greu e cu sortatul, unde ai nevoie de zilieri. Care sunt greu de găsit și costă mult. 200 de lei pe zi, plus mâncare și bere.
În jurul datei de 15 septembrie se scot cartofii. Opt persoane pe zi vin la sortat. Un calcul simplu arată că minim 1.600 de lei pe zi plus bere și mâncare se duc la zilieri.
„Vindem cartofii la negustori, la intermediari. Noi nu avem timp să stăm în piață, la tarabă. Avem treabă. Vindem cu 1 leu 50 către cei care apoi îi vând în piețe din Buzău, Pitești, Vaslui”, ne spune producătorul covăsnean. Prin urmare, a rămas cu 7 hectare de cartofi iar pe restul a pus porumb și floarea-soarelui. „Nu era rentabil”, mai spune el.
Totuși, în piețele din Sfântu Gheorghe și Covasna sunt destui mici producători locali care vând cartofii lor.
În afară de pământ, totul se importă când vorbim de cultura cartofului, spunea, anul trecut, șeful Direcției Agricole Covasna.
„Se importă sămânţă, erbicide, pesticide, îngrăşăminte, utilaje. În afară de pământ, totul se importă. Deja ajungem să importăm şi forţă de muncă”, sublinia Kozma Csaba. În 2022, în judeţul Covasna s-au cultivat circa 12.800 de hectare cu cartofi.
„Cultura cartofului nu e pentru oricine”
Avem, la Târgu Secuiesc, un Institut al Cartofului. Împlinește, în acest an, 44 de ani.
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc a luat fiinţă prin Decretul Consiliului de Stat nr. 167 din 19 mai 1980. Aici se fac cercetări continuu, se creează noi specii de cartofi, se caută soluții pentru producerea de sămânţă din categorii biologice superioare.
Luiza Mike este directorul Institutului și ne-a spus că asistăm la o perioadă „tulbure” când vorbim despre cartof.
„Problema nu este că avem cartofi de import. Suntem în Uniunea Europeană și e normal să avem. Pentru că și România exportă cartofi, este o piață liberă. Problema e că noi trebuie să ne aliniem la niște standarde, să ne ridicăm la nivelul celor din Franța, din Germania. Cultura cartofului nu e pentru oricine. Așa cum activitatea de fermier nu e pentru oricine. Ai nevoie de tehnologie, de respectat legislație europeană, de respectat perioada de repaos între culturi, de gestionat dăunătorii, de avut mare atenție la sămânță. O altă provocare sunt schimbările climatice. Cartoful are nevoie de apă. Este nevoie de sisteme de irigare, de investiții în depozite, în tehnologie”, a declarat, pentru covasna45.ro, Luiza Mike.
Subvenție pentru producători
În 2020, România s-a situat pe locul patru în UE, ca suprafață cultivată, după Franța, Germania și Polonia, și pe locul șase, la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.
Dacă pe vremuri, înainte de 1989, aveam 250.000 de hectare cultivate cu cartofi, azi avem în jur de 50.000, în toată țara.
Un program de sprijin cum s-a acordat pentru roșii a fost instituit și pentru cartofi. Astfel, Guvernul a aprobat, în februarie 2024, schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”.
Actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200 euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.
Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.
Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.
Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai.
