Consilierul de stat din Guvernul României, Borbely László, a participat miercuri, la Sfântu Gheorghe, la inaugurarea Centrului Național pentru Bioeconomie – Bioeconomy Romania Hub. Acesta funcționează la Incubatorul de Afaceri, loc unde sunt, de altfel, mai multe clustere inovative.
Noul Centru face parte dintr-un proiect mai amplu în care țara noastră este parte, alături de alte 16 state europene. Proiectul se numește CEE2ACT și înseamnă „Consolidarea capacității țărilor din Europa Centrală și de Est de a dezvolta strategii și planuri de acțiune în domeniul bioeconomiei” – Empowering the Central and Eastern European Countries to Develop Bioeconomy Strategies and Action Plans (CEE2ACT).
Despre ce vorbim când vorbim despre bioeconomie?
Pe scurt, reutilizarea deșeurilor, astfel încât să eliminăm risipa și să conservăm resursa naturală, înseamnă bioeconomie. Un exemplu este lemnul. Faci produse din resturile rămase după exploatare. Crengi, de exemplu. Sau după capetele, așchiile sau rumegușul rămas după prelucrarea primară. La textile funcționează la fel. În agricultură, de asemenea. Principiul este simplu și ne este la îndemână tuturor: „resturile” sunt o materie primă.
În cadrul proiectului CEE2ACT vor fi înființate 10 HUB-uri (Centre naționale pentru bioeconomie (National Bioeconomy Hubs – NBH). HUB-urile sunt platforme care au ca scop reunirea părților interesate relevante prin intermediul unor ateliere de lucru, sesiuni de formare, forumuri și alte activități, care promovează schimbul de idei și elaborarea în comun a foilor de parcurs naționale pentru bioeconomie.
Rolul acestor HUB-uri este să elaboreze un set de foi de parcurs la nivel național pentru strategiile de bioeconomie în 10 țări: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Grecia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Din hub fac parte responsabili de politici și factori de decizie, administratori publici, actorii lanțurilor valorice bazate pe bioeconomie (sectorul primar, sectorul industrial și sectorul deșeurilor), investitori, IMM-uri, instituții de cercetare, mediul academic, organizații de mediu, ONG-uri și organizații ale societății civile.
Lămpi din carton, poșete din resturi
La evenimentul de lansare a Centrului a avut loc și o prezentare de produse realizate sustenabil. Cum ar fi, de exemplu, mobilier din lemn masiv creat din lemn certificat. Genți realizate din petice rămase de la alte produse sau corpuri de iluminat din carton. O rochie de mireasă a devenit …alte câteva rochii. Imaginația, creativitatea și grija față de mediu și resurse înseamnă tot bioeconomie. Un alt expozant a prezentat conceptul de case Folka.
Folka – mai mult decât bioeconomie
Folka înseamnă sustenabilitate în două sensuri. Primul e legat de construcția în sine, adică utilizarea de materii prime provenite din reciclare (țiglele de la alte case, de exemplu), lemn, izolare cu lână etc. Al doilea sens se referă la partea estetică, dar și spirituală.
„Când ne gândim la o așezare tradițională, vedem în fața ochilor noștri o imagine romanțată: căsuțe îngrijite, aliniate ordonat pe o stradă îngustă.
În realitate, plimbându-ne prin așezările noastre, putem vedea case verzi, roșii și violete, turnuri, vile cu mai multe etaje care suprimă și domină împrejurimile lor, decorațiuni de fațadă din polistiren și multe alte „minuni” care nu se încadrează în imaginea de ansamblu a străzilor noastre, ca să nu mai vorbim de distrugerea sistematică a imaginii satului.
Am creat Folka pentru a oferi alternative care îndeplinesc cerințele tehnologice și de confort ale secolului XXI, dar respectă atmosfera tradițională a așezărilor noastre. Pentru că ce lăsăm în urmă trebuie să reflecte valorile noastre culturale. Trebuie să evităm să fim complet asimilați de cultura vestică ”, spune, pentru covasna45.ro, arhitectul Milán Bokor, fondatorul Folka.
