Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor formațiunile politice parlamentare pentru consultări în vederea pregătirii poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie. El a explicat că este vorba despre politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare.
Delegația PSD a ajuns deja în această dimineață la Palatul Cotroceni. Sunt prezenți Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Daniel Băluță, Marian Neacșu, Paul Stănescu și Mihai Tudose.
„Vă mulțumesc că ați răspuns acestei invitații pentru a avea o rundă de consultări și sunt convins că vom avea o discuție bună”, a spus Bolojan la începutul întâlnirii.
Pozițiile liderilor politici
„Cu siguranţă vă pot spune de acum că AUR nu susţine ca România să trimită vreun soldat în Ucraina, fără ca o organizaţie din care facem parte să-şi asume clar un rol de menţinere a păcii, fie că vorbim de ONU, fie că vorbim de NATO”, a declarat marţi, liderul AUR, George Simion.
Candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu a transmis, ieri, că România nu trebuie să trimită în Ucraina nici soldați, nici trupe de menținere a păcii.
„România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii. Am spus asta acum 3 ani, nu mi-am schimbat părerea cu un milimetru. Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina. Punct. Vom continua să sprijinim logistic și politic Ucraina. Dar nu vom trimite oameni acolo.
Nu în ultimul rând, ca să menții pacea, trebuie să ai pace. Să nu ne precipităm, să nu ne aruncăm cu capul înainte, vorbind despre angajamente post-război, când nici măcar un acord de încetare a focului nu este schițat. Înțelepciune și calm. Doar așa putem să ieșim din criza aceasta”, este mesajul lui Crin Antonescu.
Şi președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a pronunţat categoric împotriva trimiterii de trupe românești de menținere a păcii în Ucraina, spunând că acolo este război și nu există nici măcar o perspectivă apropiată de pace.
„Astăzi răspunsul este categoric nu. Este război acolo, nu există nici măcar perspectiva foarte apropiată a unei înțelegeri care ar însemna pace, deci categoric nu. (…) Putem dezvolta ce înseamnă forțe de menținere a păcii, care sunt prioritățile, încetarea focului nu este pace, acordul de pace urmează mai târziu. Eu sunt pentru a se ajunge cât mai repede la încetarea focului ca să deschizi calea pentru dialogul diplomatic. Asta nu înseamnă că Ucraina a pierdut, că Rusia a câștigat, nu înseamnă că, după încetarea focului, nu ai posibilitatea de a ajunge la o înțelegere acceptabilă pentru Ucraina. Dar, în acest moment, trimitere de trupe, nu, fiindcă e război, nu trimiți trupe în război, dacă nu vrei să intri în război, și eu sunt categoric împotrivă”, a declarat Kelemen.
Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat o reuniune specială a liderilor europeni, care va avea loc pe pe 6 martie.
Mesajul său este clar:
„Ucraina face parte din familia noastră europeană. Ucrainenii și-au exprimat dorința pentru un viitor în Uniunea Europeană. Am acordat Ucrainei statutul de țară candidată și am lansat negocierile de aderare. Ucraina a făcut progrese semnificative în reformele legate de aderare în cele mai dificile circumstanțe. Noi integrăm deja Ucraina în piața internă a UE. Viitorul Ucrainei și al cetățenilor săi se află în Uniunea Europeană.
Într-un mediu internațional și geopolitic provocator, subliniem importanța menținerii solidarității transatlantice și globale cu Ucraina. Subliniem necesitatea de a asigura concentrarea continuă a comunității internaționale pe sprijinirea Ucrainei în realizarea unei păci cuprinzătoare, juste și de durată bazată pe formula de pace ucraineană.
Rusia și conducerea sa poartă singura responsabilitate pentru acest război și atrocitățile comise împotriva populației ucrainene. Continuăm să îi tragem la răspundere pentru toate crimele de război și crimele împotriva umanității comise. Salutăm pașii recenti făcuți către înființarea unui Tribunal Special pentru Crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Uniunea Europeană și partenerii săi au acționat rapid și în unitate pentru a sprijini Ucraina. Uniunea Europeană a oferit Ucrainei asistență economică, umanitară, financiară și militară în valoare totală de 135 de miliarde de euro, cu asistență militară de 48,7 miliarde de euro. Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat și previzibil, inclusiv reconstrucția țării după război”.
Declarația completă, AICI.