Patru arheologi ai Muzeului Național Secuiesc lucrează în aceste zile în apropiere de Arena Sepsi, în zona unde se construiește viitorul patinoar. Săpăturile se fac în cadrul unui contract de prospecțiuni arheologice, obligatorii în astfel de lucrări. Specialiștii au termen până la începutul lunii martie 2025 să verifice dacă în zona respectivă există obiecte de interes.
Până în prezent, au scos la iveală resturile mai multor locuințe de suprafață cu schelet din pari, numeroase gropi de provizii, precum și un bogat material arheologic: vase întregi sau fragmentare, greutăți din lut, râșnițe și oase de animale. Printre descoperirile deosebite se numără un tipar folosit pentru turnarea de celturi de bronz, câteva obiecte miniaturale din lut și un ac din bronz, se arată într-un comunicat al muzeului.
Nu este exclus ca arheologii să descopere mai multe vestigii, dacă nu chiar o întreagă așezare. Moment în care construcția patinoarului e sistată. Deocamdată însă se merge pe premisa că dacă e ceva special, se scoate și se duce la muzeu, după care încep lucrările la noul patinoar.
Morminte din epoca bronzului
După cum spun cei de la muzeu, de aproximativ douăzeci de ani se știe că în această parte a orașului, în zona Hosszú-láb, există un sit arheologic de mari dimensiuni, însă acesta a devenit cu adevărat cunoscut abia în urmă cu câțiva ani.
„În perioada 2019-2020, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a efectuat săpături de amploare pe terenul destinat campusului Sapientia, situat vizavi de arenă. În timpul săpăturilor de atunci au fost descoperite mai multe morminte umane din epoca bronzului mijlociu, precum și câteva înhumări de animale. În același loc au fost identificate și urmele unei așezări de câteva hectare din epoca bronzului târziu. În prezent, desfășurăm cercetări în partea de sud-est a acestui sit arheologic, locuit în mai multe perioade istorice.
Aspecte de interes
Deși cercetările din acest an au oferit până acum rezultate mai modeste decât săpăturile realizate în urmă cu câțiva ani, care au acoperit o suprafață mai mare, deja se poate afirma că și această parte a sitului ascunde numeroase aspecte de interes pentru arheologi. Mormintele de cai din epoca bronzului mijlociu (sec. XIX-XVI î.Hr.), descoperite în urmă cu câțiva ani, au fost acum completate de o nouă înhumare similară. În groapa dreptunghiulară, animalele au fost așezate pe o parte, față în față, și pot fi considerate printre cele mai timpurii înhumări de cai de acest tip din Bazinul Carpatic. Pe capetele animalelor au fost descoperite podoabe de zăbală din corn de cerb, care atestă utilizarea cailor fie ca animale de călărie, fie pentru tracțiune. Alte ornamente ale harnașamentului erau discurile șlefuite tot din corn de cerb, decorate cu motive spiralate incizate.
Majoritatea complexelor și materialelor descoperite în timpul săpăturilor datează din epoca bronzului târziu – începutul epocii fierului. Caracteristică acestei perioade este cultura Gáva-Holihrady, al cărei popor a cucerit un vast teritoriu între secolele XII-IX î.Hr., extinzându-se de la Câmpia Maghiară, prin Transilvania, până în zona cursului superior al Nistrului.
Sursa și foto: Muzeul Național Secuiesc