Rostul unei guvernări este să facă viața oamenilor mai bună. Un guvern nu există pentru Ministerul Finanțelor sau pentru Comisia Europeană. Și nici pentru agențiile de rating. Există pentru oamenii pe care îi guvernează.
În iunie 2025, Ilie Bolojan a venit în Parlament cu un Program de guvernare pentru perioada 2025–2028. Parlamentul l-a validat prin vot. Acest program este un contract. Guvernul promite, Parlamentul îi dă puterea să facă, iar la capătul acestui contract se află poporul.
Am încercat să văd ce a promis Ilie Bolojan și ce a făcut din ce a promis. Dar și cum o duc oamenii pentru care guvernează. Nu am numărat sutele de măsuri din program. Am ales zece angajamente mari care pot fi evaluate. Nu am socotit drept eșec obiectivele care au termen în 2027 sau 2028.
Ca să fie cât mai simplu, am folosit aceeași scară peste tot: 100% pentru o promisiune îndeplinită, 75% pentru una realizată în mare parte, 50% pentru o realizare parțială, 25% pentru ceva început, dar rămas mult sub țintă, și 0% pentru ceva nerealizat.
Ce a promis și ce a făcut Ilie Bolojan în calitate de CEO al României?
| Angajament | Ce s-a întâmplat | Scor |
| Corecția fiscală, inclusiv reducerea deficitului | Deficitul la 7 luni: 3,99% → 2,34% din PIB. TVA, accize, CASS și impozitul pe dividende au crescut | 100% |
| Reducerea aparatului central | Programul prevedea -20% anvelopă salarială. Măsura adoptată pentru 2026 este de -10%, cu excepții | 25% |
| Reforma administrației locale | Reduceri adoptate, dar reforma este incompletă | 25% |
| Reforma companiilor de stat | Reforma sistemică nu s-a produs; zeci de conduceri și proceduri sunt încă provizorii/nefinalizate | 25% |
| Pensii speciale și privilegii | Reforma pensiilor magistraților a trecut; problema generală rămâne | 50% |
| PNRR și fonduri europene | Absorbție și investiții accelerate, dar programul nu este închis | 75% |
| Sănătate și educație | Multe măsuri financiare și administrative; rezultate pentru beneficiar greu de demonstrat | 25% |
| Cultură | Investiții în patrimoniu continuate; reforma structurală promisă nu s-a produs | 25% |
| Infrastructură și energie | Investiții importante continuate, multe începute anterior | 50% |
| Digitalizare și debirocratizare | Progrese punctuale; marile ținte sunt încă în lucru | 50% |
Media celor zece angajamente: 45%.
Cu cetățeanul, guvernul Bolojan a fost foarte eficient, dar și foarte dur
TVA la 21%, taxe și impozite mai mari, accize mai mari, CASS pe o parte dintre pensii, impozit mai mare pe dividende, pensii și salarii înghețate, burse restrânse. Știm care au fost măsurile, le-am simțit și le simțim pe pielea noastră.
Dar în programul de guvernare scria și despre reducerea aparatului central, restructurarea companiilor care pierd bani, management profesionist, eliminarea privilegiilor și un stat mai suplu.
Programul prevedea reducerea cu 20% a anvelopei salariale din administrația centrală. În februarie 2026, Guvernul a adoptat o reducere de 10% a cheltuielilor de personal pentru o mare parte a administrației centrale, dar cu mai multe excepții.
Nici la companiile de stat nu au mers bine lucrurile. În iunie, la jumătatea lui 2026, AMEPIP avea 33 de întreprinderi centrale cu risc ridicat de guvernanță, 50 cu directori provizorii expirați sau pe cale să expire și 65 de proceduri de selecție nefinalizate.
Corecția fiscală a funcționat, statul e mai bine. Dar cum o duc oamenii?
După primele șapte luni din 2025, deficitul era de 76,44 miliarde lei, adică 3,99% din PIB. După șapte luni din 2026: 48,08 miliarde, adică 2,34%, cu peste 28 de miliarde de lei mai puțin.
Aici sunt de acord cu fanii lui Bolojan, acesta este principalul său rezultat. Statul a făcut chiar și ceva economii. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut nominal cu 2,9%. Și investițiile au crescut cu aproape 11%, e important să consemnăm lucrul acesta.
| Indicator | Evoluție |
| Inflație anuală – august | 6,2% |
| Inflație medie – ultimele 12 luni | 9,5% |
| Salariu real – iulie | -2,5% |
| Consumul gospodăriilor – S1 | -2,5% |
| Comerț cu amănuntul – 7 luni | -5,8% |
| PIB – primul semestru | -0,7% |
| Investiții – formarea brută de capital fix | +10,9% |
Dar omul trăiește din salariu sau din pensie. Merge la magazin. Plătește curentul, gazul, combustibilul, medicamentele. Salariul mediu net a crescut în lei. Dar salariul real a scăzut cu 2,5%. Cu alte cuvinte, câștigăm mai mulți lei, dar cumpărăm mai puțin cu ei.
Consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5%, iar comerțul cu amănuntul – cu 5,8%. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 4,5%. PIB-ul s-a contractat cu 0,7% în primul semestru din 2026.
Sigur, nu toate acestea sunt urmarea activității lui Bolojan. România avea probleme mari înainte ca el să ajungă la Palatul Victoria. La toate acestea se adaugă energia, economia europeană, dobânzile și deciziile guvernelor precedente.
Dar TVA, accizele, CASS, taxele și înghețările nu sunt fenomene meteorologice. Sunt decizii ale Guvernului. Dacă e să spunem ceva despre cele două tabele de până acum, putem spune că bilanțul statului s-a îmbunătățit, dar cel al oamenilor, nu.
Cât de competentă a fost – și mai este – echipa lui Bolojan?
Un premier răspunde și pentru echipa de guvernare. E drept, a fost o coaliție în care fiecare partid și-a impus oamenii, iar Bolojan a fost nevoit să-i accepte și să lucreze cu ei. Dar unii au depins direct de el. Dragoș Anastasiu trebuia să fie unul dintre oamenii-cheie ai reformei statului. A demisionat după scandalul plăților către o inspectoare ANAF și după explicația celebră despre „șpaga de supraviețuire”.
Oana Gheorghiu are experiență managerială și rezultate importante în societatea civilă. Dar a primit responsabilități în reforma companiilor de stat fără ca ea să aibă experiență anterioară în conducerea unor mari companii (publice sau nu!). Sau măcar în administrația publică centrală.
Și mai există un rezultat de management care nu poate fi ignorat. La 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Au votat pentru demitere 281 de parlamentari. Premierul și-a pierdut, pur și simplu, majoritatea.
Cum am notat managementul
| Reper | Pondere | Notă | Puncte |
| Selecția oamenilor-cheie | 40% | 25% | 10 |
| Coerența și controlul echipei | 20% | 50% | 10 |
| Stabilitatea politică | 40% | 25% | 10 |
| TOTAL MANAGEMENT | 100% | 30/100 |
Nota finală
Am pus 40% din nota finală pe realizarea programului de guvernare, 40% pe rezultatul pentru oameni și economie și 20% pe management. La management, selecția oamenilor-cheie și stabilitatea politică au cântărit fiecare 40%, iar coerența și controlul echipei 20%. Rezultatul este 30 din 100.
De ce atât de mult pentru oameni? Pentru că rostul guvernării nu este să bifeze măsuri. Este să producă o viață mai bună pentru cei guvernați.
| Criteriu | Pondere | Puncte |
| Programul de guvernare | 40% | 18 |
| Oameni și economie | 40% | 14 |
| Management și echipă | 20% | 6 |
| TOTAL | 100% | 38/100 |
Să ne imaginăm că România ar fi o multinațională, iar CEO-ul vine la evaluare.
A făcut, evident, niște lucruri bune. A făcut corecția fiscală, a redus deficitul și a ținut investițiile sus. Dar clienții cumpără mai puțin. Angajații au pierdut putere de cumpărare. A mărit prețurile și a redus beneficiile. Propria companie este încă supradimensionată. Diviziile care pierd bani sunt tot acolo. Restructurarea promisă merge greu.
A avut probleme și cu oamenii pe care i-a ales în conducere, iar la final și-a pierdut sprijinul boardului.
Ce ar face o multinațională cu un CEO evaluat la 38 din 100? Dvs ce ați face? L-ați ține în firma dvs? În firma care asigură familiei și copiilor dvs traiul zilnic? Eu, unul, l-aș schimba!
Foto: ChatGPT