Etnograful și muzeograful István Kinda lansează astăzi, la Muzeul Național Secuiesc, volumul II al cărții „Meșteșuguri populare tradiționale – în regiunea Trei Scaune și Depresiunea Baraolt”. Evenimentul va avea loc de la ora 18.00, în Sala „Béla Bartók”, iar intrarea este liberă.
Primul volum a apărut în 2017 și prezintă 30 de meșteșuguri din tradițiile etnografice și culturale ale regiunii. István Kinda a continuat cercetările și în această a doua carte prezintă alte 20 de mici industrii.
István Kinda: „Cumpărătorii privesc articolele provenite din aceste meșteșuguri ca fiind mai durabile”
Managerul Muzeului Național Secuiesc a oferit pentru covasna45.ro un scurt rezumat semnat de etnograful István Kinda despre activitatea sa și despre cele două volume tipărite până în prezent:
„În anul 2013, cu sprijinul Consiliului Județean Covasna și al Centrului de Cultură al Județului Covasna, am inițiat un program de catalogare a valorilor reprezentate de meșteșugurile populare și tradițiile meșteșugărești din regiunile Trei Scaune și Depresiunea Baraolt (în linii mari, actualul județ Covasna). În spiritul acestui proiect, am întocmit o listă exhaustivă a modurilor de viață, meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale încă practicate în regiune.
Prin realizarea acestui inventar, Centrul de Cultură al Județului Covasna și-a asumat sarcina de a trece în revistă patrimoniul cultural și istoric al regiunii Trei Scaune, dublat de un efort de sensibilizare a opiniei publice, de protejare și de prezentare a valorilor respective. În 2017, la Editura Háromszék Vármegye a apărut publicația Meșteșuguri populare tradiționale în Trei Scaune și Depresiunea Baraolt, care prezintă 30 de forme de meșteșuguri, invitând cititorul să pătrundă în acest univers tradițional.
În anii care au trecut de atunci, conform planurilor inițiale, activitatea a continuat la nivelul literaturii de specialitate, cel de documentare arhivistică și de muncă de teren, astfel încât, pe baza criteriilor de cercetare, am sistematizat ocupațiile demne de a fi explorate în continuare, am realizat analiza și evaluarea etnografică a acestora – și lansăm acum cel de-al II-lea volum al meșteșugurilor populare tradiționale. Prezenta carte vine în completarea angajamentului nostru și a volumului I, prezentând, prin texte și fotografii, alte 20 de meșteșuguri la scară mică, meserii, sarcini domestice și servicii care continuă să existe sub o formă sau alta, dar care sunt pe cale de dispariție.
Practicile de cules, silvicultură, pescuit și vânătoare sunt activități ancorate în exploatarea bogățiilor oferite de natură. Ocupații bine definite, cum ar fi săpatul de fântâni, curățarea coșurilor de fum, vopsirea caselor, tinichigeria, lăcătușeria, meseria de frizer, strunjirea, confecționarea cuțitelor, fabricarea săpunului și a lumânărilor sunt caracterizate de seturi de unelte distincte și necesită expertiză specializată.
O cunoaștere profundă a proprietăților materiilor prime este o condiție prealabilă pentru angajarea în diverse activități de prelucrare a fibrelor, stăpânirea tehnicilor de țesere a fibrelor vegetale și utilizarea eficientă a sticlei și a mărgelelor. Constructorul de instrumente muzicale îi furnizează muzicianului instrumentele necesare, în timp ce muzica, ca o cerință fundamentală pentru susținerea bunăstării psihice, formează piatra de temelie pentru crearea culturii muzicale. Necesitatea rolului „directorial” al vornicului, al maestrului de ceremonii de nuntă s-a conturat cu mai multe secole în urmă, fiind determinată de dorința de a trăi o experiență demnă a momentului crucial al vieții omenești, celebrarea căsătoriei.
Vestea bună este că produsele și serviciile rezultate din meșteșugurile, meseriile și activitățile catalogate în prezenta publicație continuă să fie căutate și în prezent. Cumpărătorii privesc articolele provenite din aceste meșteșuguri ca fiind mai durabile, mai ecologice și mai sănătoase decât cele disponibile în lanțurile internaționale de retail. Există tot mai mult convingerea că producția și consumul la nivel local joacă un rol esențial în încurajarea practicilor durabile în regiune, garantând un trai demn pentru comunitate și menținând tradițiile care consolidează legături puternice între generații”, subliniază István Kinda.
Programul lansării de azi:
- Cuvânt de deschidere: Mihály Vargha, directorul Muzeului Național Secuiesc
- Discurs: Sándor Tamás, președintele Consiliului Județean Covasna
- Prezentarea proiectului editorial: István Imreh, director al Centrului de Cultură al Județului Covasna
- Prelegere: István Kinda, etnograf al Muzeului Național Secuiesc, autorul cărții
- Moment artistic muzical: Ildikó István și Pál Mihály.
Organizatori: Centrul de Cultură al Județului Covasna și Muzeul Național Secuiesc. Partener: Consiliul Județean Covasna.
