Mofeta din Covasna: „furnicarul” de la poalele munților

Mofeta e un cuvânt sinonim cu orașul Covasna. Peste 11.000 de oameni pe an vin la baza de tratament de aici. Nu e orice bază și nici orice tratament.

E ceva unic, chiar miraculos, spun unii: baia uscată cu gaz de mofetă. Vin din toate colțurile țării și stau câte 16 zile – sau mai puțin – și își refac sănătatea. Un adevărat „furnicar” ce mișună aici, în stațiunea situată la poalele vestice ale Munților Vrancei.

„Metoda Covasna”, un adevărat brand al zonei

Povestea doctorului Benedek Géza, cel care a înființat Spitalul de Cardiologie și l-a dus de la zero la o mie de paturi, e demnă de un roman. A fost de două ori refugiat, a fost prizonier, a fost deposedat de pământ de comuniști. La începutul carierei a fost medic de dispensar la Mina Vlăhița, apoi la Odorhei, la Cristuru Secuiesc și Ozun.

În cele din urmă, în 1952, e numit director la spitalul din Covasna. A fost discipolul profesorului C.C. Iliescu, întemeietorul școlii românești de cardiologie, care i-a acordat, simultan cu diploma de medic specialist, și pe cea de medic primar de cardiologie. (Dr. Benedek Géza a fost singurul medic din anul său căruia i-a fost acordat acest statut).

Cert e că el a inițiat așa-numita „metodă Covasna”. Adică reabilitare cardio-vasculară, în care se îmbină efectul factorilor naturali – mofete, băi carbogazoase – şi clima zonei cu terapie medicamentoasă şi mişcare (gimnastică, înot şi plimbări prescrise individual pentru fiecare bolnav). În aerul din Covasna, în apele minerale şi mofete se găsesc multe particule radioactive ionizate. Efectul lor de vindecare se simte deja în timpul unei cure de două-trei săptămâni. Sub efectul vasodilatant al băilor carbogazoase, medicamentele prescrise au eficienţă mai bună. Aceasta ar fi, pe scurt, metoda doctorului Benedek, funcțională și azi.

„Viagra …naturală”

Sunt pacienți – bărbați – care vin la mofetă și din alt motiv: mofeta ar avea un efect similar cu … Viagra. De altfel, i se și spune „Viagra naturală”.

Când intri în baza de tratament, treci printr-un hol și imediat în dreapta e un perete cu geamuri. Dincolo de el e o imagine pe care nu o vezi prea des: 15 – 20 de oameni stau înțepeniți, în picioare, ca niște statui. Sunt într-un amfiteatru din lemn și stau așa cât au voie. Acela este mofetariul. E cea mai mare mofetă construită din lume, de 100 de metri pătrați și o capacitate de gaz mofetic de 220 metri cubi.

„În Ungaria, pentru că nu au această resursă naturală, gazul de mofetă, au creat un sistem artificial, cu gaz Lindab. Se folosesc niște saci speciali, în care pacientul intră până la talie și e o procedură similară ca aici, doar că artificial”, ne explică unul dintre medici. Ei sunt la curent cu practicile altor țări.

Asistenta îi cheamă pe pacienți, ajutată de un microfon, când s-a încheiat timpul. Ies cuminți, în ciorapi, și se duc la dulăpioare să își recupereze încălțările. Revin peste câteva ore.

În acest timp fie se odihnesc, fie se plimbă prin oraș, fie în parcul din curtea spitalului. Pot vedea acolo zeci de veverițe alergând agitate în stânga și-n dreapta.

„În timp ce ești la mofetă nu trebuie să te miști. Pentru că dacă te miști, gazul circulă și se poate ridica. E periculos”, ne explică dr. Krisztina Bartos.

Venită de un an și jumătate la Covasna, dr. Bartos e medic specialist în medicina fizică și de reabilitare. O specializare ce se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea, tratarea si managementul reabilitarii persoanelor cu afectiuni dizabilitante, pentru recuperarea capacitatilor fizice si cognitive. Pentru toate acestea, dr. Bartos face zi de zi naveta de la Bixad.

Despre baia uscată de mofetă s-a scris mult și bine.

Aceste emanații de gaze naturale, cu un conținut de 95 – 98 % bioxid de carbon, sunt benefice pentru cei cu probleme de circulație. Practic, țin departe bolile cardiovasculare și pe cele ale sistemului nervos periferic. Dar s-a dovedit că sunt bune și pentru cei cu spondilopatii, artroze sau diverse afecțiuni metabolice. Ajută chiar și la detoxifiere sau ca tratament anti-stres.

Problema e că românii nu au cultura prevenției. Prin urmare, media de vârstă a pacienților de aici e de aproape 70 de ani. Vin când istoricul lor medical este generos, trimiși de-a valma de medicii de familie. Cei de aici nu prea mai pot face minuni. Așteptările de la mofetă sunt așadar uriașe.

Raluca, asistenta „înarmată” cu microfon, brichetă și… zâmbete

Raluca e asistenta care e la „primire” la mofetă. Are listele cu pacienții și le spune numele la microfon, ca să intre sau să iasă din mofetariu. Fiecare are timpul lui, în funcție de problemele de sănătate. Unii stau 4 minute, alții 6. Ea îi întâmpină pe toți cu un zâmbet larg. După ce ies de la mofetă, le spune „Să vă fie de bine!” sau altă vorbă bună.

Nu are timp să-și tragă sufletul, cu atâția pacienți. La fel și șefa ei, Adina Bîrlă. Mereu e coadă la ușa ei.

Regulile sunt stricte la mofetă.

Gazul trebuie să ajungă maxim până la talia omului, nu mai sus. Nu au voie să coboare trepte în plus. De altfel, un cordon roșu indică acest lucru. Din fericire, nu au avut accidente. Raluca are bricheta mereu în buzunar, să măsoare nivelul bioxidului de carbon.

Sunt în jur de 100 de angajați la baza de tratament. Medici, asistente, infirmiere, băieșițe. Pentru că pe lângă baia uscată din mofetariu, mai e și baia umedă. Și aici au rolul lor băieșițele.

„Zona de baie umedă are o capacitate de 50 de persoane. Dar va intra într-un proces de reabilitare, de reamenajare. La finele acestui an sperăm să înceapă lucrările. Nu se va micșora numărul de băi, ci doar vor fi sparte niște ziduri, va fi o restructurare a spațiului, astfel încât să existe o mai bună compartimentare”, ne spune coordonatorul bazei de tratament, dr. Sebastian Lois.

E un medic tânăr. Originar din Dâmbovița, a făcut rezidențiatul 4 ani la Târgu Mureș și apoi a venit aici, la Covasna. Sunt aproape 9 ani de atunci.

Directorul medical al Spitalului de Cardiologie este un medic foarte cunoscut și respectat în județul Covasna și nu numai. Dr. Nicolae Enea spune că pentru a lucra aici, la baza de tratament, ai nevoie de foarte multe cunoștințe din alte specializări.

„Mulți consideră că medicina de recuperare e așa, ceva mai ușor… Dar să știți că nu e așa. ”

Pentru că tu ca medic recuperezi și cazuri de cardiologie, și de ortopedie, digestive, renale și așa mai departe. Și medicii de aici au la ușă constant zeci de pacienți. Nu e ușor. Sunt bolnavi de 70, 80 de ani care nu sunt pacienții perfecți. Sunt și persoane dificile. Ai momente când simți efectiv că nu mai poți”, spune dr. Enea.

Și totuși, pot. Fiecare din cei 100 de angajați ai bazei vin la lucru și o iau de la capăt, cu zecile sau sutele de pacienți. Zi de zi.