Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, gata de mutare în „casă nouă”

Primăria Târgu Secuiesc își arată respectul față de memoria meșteșugarilor care au clădit orașul, oferind Muzeului Breslelor un sediu nou, renovat modern și cu materiale de cea mai bună calitate.

Primarul Tibor Bokor a inițiat chiar azi procedurile de recepție a lucrărilor.

În scurt timp va începe mutarea propriu-zisă a exponatelor, după care urmează să fie încheiate și semnate o serie de documente, procese verbale, contracte etc.

Renovată cu fonduri europene prin Programul Operațional Regio, clădirea fostei cazarme este monument istoric cu o vechime de peste 200 de ani. Valoarea totală a proiectului de consolidare și modernizare a fost de 30 de milioane de lei, din care aproximativ 19 de milioane de lei au fost fonduri nerambursabile din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională). Contractul a fost derulat prin ADR Centru.

Odată ce lucrările au fost finalizate, încăperile au fost mobilate parțial cu rafturi, iar instalațiile de iluminat au fost montate.

Primăria vrea să folosească la maximum spațiul generos al clădirii, astfel încât aici nu va fi doar muzeu, ci un centru cultural.

„Avem spațiu și pentru expoziții și evenimente culturale. Centrul va avea și propria scenă, cu lumini, sunet și tot ce înseamnă infrastructura de spectacol sau de concert. Vor avea loc aici o serie de activități de educație muzeală, vor fi și lansări de carte și reuniuni pe teme istorice și culturale. În plus, vor exista spații pentru arhive, restaurare și birouri administrative”, a precizat pentru covasna45.ro viceprimarul municipiului Târgu Secuiesc, Szilveszter Szabolcs.

Renovarea a presupus lucrări complexe, pentru că au pus inclusiv piatră cubică în curtea interioară și au instalat un lift pentru persoane vârstnice și cele cu dizabilități. În plus, s-a compartimentat spațiul astfel încât să existe săli dedicate breslelor și evenimentelor culturale și s-au montat instalații de iluminat specifice unor săli de expoziție, precum și panouri pentru anumite piese.

Ce lucrări s-au făcut?

Conform fișei de proiect a ADR Centru transmisă covasna45.ro, fosta școală militară compusă din patru corpuri de clădire se afla în stare avansată de degradare la momentul demarării proiectului.

Iată câteva dintre lucrările efectuate, conform documentației tehnico-economice:

• stoparea umezirii continue a pereților subsolului si elevației
• mărirea punctelor de rezemare a grinzilor metalice a boldișoarelor din subsolul clădirii
• reparații la bolțile coridoarelor de la parter prin montarea de tiranți
• montarea de tiranți pentru stoparea deschiderii fisurilor la pereții cu crăpături pronunțate la aripa de est
• înlocuirea cărămizilor defecte de la subsol, si la pereții exteriori ai parterului, cu precădere la fațada sudica
• consolidarea coșurilor de fum.

Lucrări pentru asigurarea funcționalității clădirii:

• creare si zidire goluri în pereți; desfacerea, mărirea golurilor, înlocuirea buiandrugilor din lemn care au cedat
• reparații la pardoseli, înlocuirea si schimbarea acestora
• compartimentări cu ziduri despărțitoare pentru crearea de grupuri sanitare
• reparații la tencuielile exterioare si interioare, refacerea acestora
• înlocuirea tâmplăriei
• montarea unui lift pentru persoane în exteriorul clădirii
• realizarea unei scări de acces între niveluri la capătul coridorului aripii de sud
• realizarea unei scări exterioare la aripa de est
• refacerea scării existente în aripa de vest, pentru a corespunde normativelor
• realizarea unei centrale termice
• refacerea instalațiilor în întregime
• lucrări de sistematizare verticala (pavare) si asigurarea scurgerii apelor pluviale

Lucrările de modernizare au constat în refacerea tencuielilor si zugrăvelilor interioare pe baza de var, refacerea tâmplăriei, pardoselilor și realizarea instalațiilor de încălzire, curent electric, instalații sanitare.

O istorie pe scurt

Muzeul Breslelor este secție a Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

Cum a început totul? În anul 1969, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la moartea lui Áron Gábor, a fost organizată, în Casa Turóczi (clădirea în care a funcţionat turnătoria de tunuri în anul 1849), o Expoziţie permanentă, realizată din materiale provenite din patrimoniul Muzeului din Sfântu Gheorghe. Expoziţia era organizată în două săli – una dedicată evenimentelor Revoluţiei de la 1848-1849, iar cealaltă, breslelor şi asociaţiilor profesionale din localitate.

După vernisarea expoziţiei, s-a constatat că în posesia meşteşugarilor locali şi a moştenitorilor acestora se află un număr important de piese cu caracter de breaslă. De colecţionarea acestor obiecte s-a ocupat profesorul de istorie László Incze (1928-2007), care, din toamna lui 1970, a preluat şi postul de muzeograf şi şef-secţie al Expoziţiei din Casa Turóczi. Noua secţie a primit ca sediu clădirea vechii Primării (1857-1968), transformată în conformitate cu necesităţile de funcţionare ale muzeului, fapt care a permis accelerarea colecţionării materialelor cu caracter de patrimoniu.

Actualul Muzeu din Târgu Secuiesc şi-a deschis porţile pe 3 martie 1972, ca Secţie externă a Muzeului Judeţean Covasna, după cum se arată pe site-ul Muzeului Național Secuiesc.

Deşi preocupat de la bun început de colecţionarea şi valorificarea pieselor cu caracter de breaslă, instituţia poartă abia din anul 2002 denumirea de Muzeul de Istorie a Breslelor, iar din 2012, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate, poartă şi numele lui László Incze, drept recunoaştere a contribuţiilor pe care profesorul de istorie le-a avut în dezvoltarea instituţiei.

Săli și meserii

Cele opt săli de expoziţie ale actualului Muzeu găzduiesc unelte, ustensile şi produse finite legate de viaţa meşteşugarilor şi a breslelor din Târgu Secuiesc, donate aproape în totalitate de localnici.

Din cele unsprezece bresle care au activat în oraș, doar de la nouă s-au păstrat destule piese pentru a putea fi reprezentate în expoziţie. Așa că există o sală pentru breasla olarilor, una a cizmarilor şi pantofarilor, alta a tăbăcarilor și apoi a cojocarilor, fierarilor şi lăcătuşilor. Sunt de asemenea expuse obiecte şi ustensile legate de breslele măcelarilor, pălărierilor, croitorilor şi producătorilor de turtă-dulce.

Cel mai important eveniment istoric din viaţa oraşului a fost Revoluţia de la 1848-1849, în timpul căreia a funcţionat aici un arsenal, unde se turnau şi se echipau tunuri. Muzeul a consacrat evenimentelor din această perioadă două încăperi, în care sunt expuse, între piesele din propriul patrimoniu, şi cele aduse în completare de la Muzeului Naţional Secuiesc – arme, singura reconstituire a portretului lui Áron Gábor, două piese de mobilier realizate de Áron Gábor, şi un model de tun fabricat aici, la începutul secolului XX.

Zsuzsi şi Andris în port popular

Expoziţia de costume populare miniaturale Zsuzsi şi Andris în port popular a fost realizată din costumaşele confecţionate, în anii 1970-1971, de către copii maghiari din Transilvania, în cadrul unui concurs lansat de revista Jóbarát. La finalul acestuia, costumele au fost donate Muzeului Naţional Secuiesc, o parte din ele fiind expuse, din anul 1974, la Târgu Secuiesc. Colecţia cuprinde 349 seturi de costumaşe, care în anul 1995 ajung toate la Muzeul de Istorie a Breslelor, iar 247 de exemplare pot fi văzute în trei săli ale Expoziţiei de bază.

Beneficiari direcți și indirecți

Ca beneficiari direcți ai centrului cultural și, implicit, ai Muzeului Breslelor, sunt, desigur, cei din municipiului Târgu Secuiesc, adică în jur de 18.000 de locuitori. Dar și persoanele cu dizabilități (proiectul prevede masuri pentru deplasarea persoanelor cu probleme locomotorii, dotări specifice destinate persoanelor nevăzătoare, etc) și populația din comunele adiacente municipiului Târgu Secuiesc, adică peste 9.000 persoane.

Beneficiarii indirecți ai proiectului vor fi turiștii. Atât cei din Romania, cât si străini. Apoi, Primăria, prin dezvoltarea economică adusă de numărul crescut de vizitatori. Se mizează pe cel puțin același număr de vizitatori ai Muzeului în noul centru cultural – peste 10.000 pe an.