Președintele Nicușor Dan nu a vrut să promulge legea care dublează cota de vânătoare la urs. El a retrimis la Parlament proiectul. Primulgarea legii ar fi permis recoltarea a 859 de urși din cei aproximativ 13.000 pe care îi are România. Deși legea a fost deja votată de Parlament și a fost declarată constituțională și de Curtea Constituțională.
Nicușor Dan nu a ținut cont de tragediile din județele de munte. Nu a ținut cont de faptul că sunt tot mai multe localități vizitate de urși. Că urșii ucid oameni, îi mutilează, ucid animale, distrug culturi, grădini, livezi, grajduri, garduri și terorizează comunități întregi.
Nu a ținut cont de petiția lansată de fermierii și primarii din județul Covasna, care îi cereau ajutorul. Județ care l-a votat cu o majoritate zdrobitoare.
Nu a ținut cont de faptul că obiecțiile sale față de această lege au fost respinse deja de Curtea Constituțională.
Nu a ținut cont de votul din Camera Deputaților la această lege. 246 de deputați au votat pentru dublarea cotei de de vânătoare a urșilor. Doar 4 au votat împotrivă. 22 s-au abținut și unul a ales să nu voteze.
Nu a ținut cont de faptul că statul plătește daune de milioane de euro pentru pagubele făcute de urs.
Astăzi, a trimis legea spre reexaminare la Parlament legea. Urmează ca senatorii și deputații să țină sau nu cont de observațiile sale.
Redăm textul trimis de președinte către Parlament și justificările sale:
„Asigurarea caracterului selectiv și preventiv al recoltărilor
Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor.
Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranța comunităților, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.
O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Criteriile prevăzute la art. 32 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 (în noua redactare adusă de legea supusă reexaminării), raportate la punctajul C.I.C. al blănii, sunt verificabile cu exactitate după recoltare și preparare, nu anterior executării focului. Parlamentul ar trebui să reanalizeze aceste criterii și să instituie reguli de selecție aplicabile înaintea recoltării, care să protejeze structura pe sexe și vârste, exemplarele dominante și grupurile familiale.
Pentru fondurile care se suprapun cu arii naturale protejate ori cu teritorii în care vânătoarea este interzisă, calculul cotei ar trebui să excludă explicit suprafețele respective și să evite concentrarea recoltărilor pe restul fondului.
Localizarea acțiunilor ar trebui verificată geospațial, iar transferul cotelor între fonduri ar trebui să fie interzis sau permis numai în urma unei noi evaluări științifice și a unei decizii motivate a autorității competente.
Reanalizarea nivelurilor stabilite pentru anii 2026 și 2027
Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminarii stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, prin noua redactare adusă articolului 221 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții și în anul 2027. Rezultă că aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară.
O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri.
De asemenea, intensitatea și localizarea conflictelor, numărul pagubelor, apelurile la numărul de urgență 112 și eficiența măsurilor neletale pot evolua substanțial într-un singur an.
Aplicarea în anul 2027 a anexei calculate pe baza datelor anterioare recoltărilor din anul 2026 riscă să transforme o decizie fundamentată pentru un anumit moment într-un automatism administrativ.
În plus, intrarea în vigoare a legii în a doua parte a anului 2026 ar concentra realizarea unui nivel calificat drept anual într-o perioadă de numai câteva luni, până la 31 decembrie 2026.
Această comprimare temporală poate genera o presiune operațională ridicată, cu efecte asupra selectivității recoltărilor, a capacității de control și a calității raportării.
S-ar impune, așadar, reanalizarea nivelului de prevenție stabilit pentru perioada rămasă din anul 2026 și eliminarea aplicării automate a acelorași niveluri în anul 2027. Orice nivel pentru anul 2027 ar trebui stabilit numai după publicarea unei evaluări actualizate, care să includă mortalitatea cumulată a speciei din toate cauzele, rezultatele recoltărilor din anul 2026, structura pe sexe și vârste, situația pe subpopulații și areale, evoluția conflictelor și efectele măsurilor preventive neletale. Metodologia, datele primare agregate și calculul repartizării pe fonduri cinegetice ar trebui să fie publice și verificabile.
Instituirea unui sistem național de monitorizare în timp real
Legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă.
Existența unor cote reduse pe fiecare fond nu înlătură riscul: acțiunile se pot desfășura simultan, prin mai mulți gestionari, iar depășirea plafonului nu mai poate fi reparată după producerea ei. În materia unei specii strict protejate, controlul exclusiv ulterior este insuficient atunci când efectul este ireversibil.
În cuprinsul Deciziei nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a calificat absența acestui sistem drept o lacună legislativă fără relevanță constituțională și a arătat că o soluție digitalizată este dezirabilă prin prisma standardelor tehnice moderne. Această constatare susține necesitatea remedierii lacunei în cadrul reexaminării legii. Faptul că o evidență analogică poate fi ținută la nivelul fiecărui gestionar nu asigură prevenirea depășirii cotelor, verificarea simultană de către autoritate și o imagine națională actualizată.
Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic și să cuprindă cel puțin fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării.
Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate.
Corelarea interdicțiilor cu răspunderea și cu măsurile de control
Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea pentru recoltarea unei female însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani rezultă din interpretarea sistematică a art. 44 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, care incriminează vânarea speciilor strict protejate în alte condiții decât cele ale derogărilor. Chiar și în aceste condiții, o trimitere expresă și o corelare completă a normelor ar elimina dificultățile de aplicare și ar consolida caracterul preventiv al reglementării.
Potrivit punctului 4 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noua redactare a alineatului (5) al articolului 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede predarea blănii și a craniului în cazul nerespectării condițiilor de la alineatul (4), dar nu face trimitere și la noile alineate (41) și (42), referitoare la femelele cu pui și la teritoriile în care vânătoarea este interzisă. Această lipsă de corelare ar trebui remediată.
Totodată, legea supusă reexaminării ar trebui să prevadă în mod expres consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive în sistem, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false.
Răspunderea ar trebui să privească atât autorul recoltării, cât și personalul tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de conduita fiecăruia.
Reconfigurarea mecanismului aplicabil începând cu anul 2028
În forma modificată prin punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, articolul 222 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede că, începând cu anul 2028, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se stabilesc anual, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, pe baza studiului genetic realizat de autoritate.
Soluția ar trebui completată astfel încât decizia anuală să nu se bazeze exclusiv pe un studiu static, ci pe o evaluare actualizată a dinamicii populației, a mortalității cumulative, a structurii demografice, a stării de conservare pe areale și subpopulații, a conflictelor și a eficienței măsurilor alternative.
Procedura ar trebui să includă publicarea proiectului și a fundamentării, accesul la datele esențiale și la formula de calcul, consultarea autorității responsabile de conservarea biodiversității și o validare științifică independentă.
Ordinul anual ar trebui să poată reduce sau suspenda recoltările atunci când datele de monitorizare indică riscuri pentru starea de conservare ori depășirea mortalității totale admisibile.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, NICUȘOR-DANIEL DAN”.
Tamás Sándor: Tergiversarea aplicării legii e echivalentă cu „violarea Constituției”, cu ghilimelele de rigoare
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor este primul semnatar al petiției anti-urși din județ.
„Demersul constituțional și normal era ca în zece zile de la răspunsul Curții Constituționale președintele statului să promulge legea. Dar președintele vrea să violeze Constiția, cu ghilimelele de rigoare, și trimite în Parlament legea pentru rediscutare. Ceea ce, după considerentul nostru, este o violare a intereselor cetățenilor”, a subliniat Tamás Sándor.
În județul Covasna erau în 2016 în jur de 1.200 de exemplare de urși. În 2026 numărul lor a ajuns la 2.400 de exemplare. Habitatul natural suportă 600.
UDMR a depus în luna decembrie a anului trecut proiectul de lege privind dublarea cotei de recoltare. Legea vine după ce rezultatele evaluării genetice a populației de urși a confirmat fenomenul de suprapopulare. Evaluarea a stabilit că numărul urșilor din România este estimat la cel puțin între 10.419 și 12.770 de exemplare.
Proiectul a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului.
„Cota de recoltare proporțională trebuie să facă parte din pachetul de măsuri prin care gestionăm creșterea excesivă a populației de urși, menținând sub control numărul acestora și protejând viața umană și activitățile agricole. UDMR a susținut consecvent această poziție. De aceea, anul trecut am inițiat, pe baza evaluării genetice, dublarea numărului de urși care pot fi recoltați anual. Proiectul de lege prevede, pentru anii 2026 și 2027, recoltarea a 859 de urși în scop preventiv, pe baza unei formule ponderate stabilite de specialiști. Astfel, în peste 500 de fonduri de vânătoare în care este prezent ursul brun, se va putea interveni preventiv” – a declarat după votul din Senat Tánczos Barna, senator UDMR și inițiatorul legii. El face demersuri și la nivel european pentru scoaterea ursului de sub protecție strictă. Specia prosperă în România, după cum arată cifrele oficiale.