„Pe aici nu se trece!”: Studiul de fezabilitate pentru autostrada Brașov – Bacău, blocat la Ilieni

Echipa care ar trebui să facă primele foraje pentru studiul de fezabilitate al Autostrăzii 13 Brașov – Bacău nu a putut începe vineri lucrările de investigații geotehnice. Mai mulți oameni din Ilieni (jud. Covasna) și Podu Olt (Brașov) s-au opus ca inginerii să foreze pe terenurile lor pentru ceea ce ei numesc „autostrada printre case”.

Printre ei se afla și primarul din Ilieni, Benkő Árpád Jenő Samu, votat la alegerile din 9 iunie tocmai pentru că s-a luptat ca acest tronson de autostrada să nu le brăzdeze comuna.

Localnicii și cei de la firma care trebuia să înceapă forajele au discutat vineri chiar pe unul dintre amplasamente.

Concluziile au fost transmise de unul dintre locuitorii din Podu Olt:

„La discutiile cu cei de la compania Geostud, contractorul serviciilor de foraj în vederea finalizării studiului de fezabilitate A13 Brașov – Bacău, s-au convenit următoarele:

1. Dacă proprietarii nu-și dau acordul pentru executarea forajului, compania Geostud nu intră forțat să le execute.

2. Proprietarii prezenți au semnat pentru interzicerea accesului Geostud pe proprietățile lor.

3. S-a făcut o nouă petiție înaintată Geostud și Consitrans pentru oprirea acestor lucrări ilegale, întrucât nu există „coridor de expropriere”, ci doar un traseu prezumtiv.

4. Ca urmare a situației de fapt, dl. ing. Răzvan Boldinog cu acordul dl. manager general al Geostud dl. Nicolae Petru, a dat ordinul de oprire a lucrărilor de investigații geotehnice și arheologice intruzive efectuate pe terenurile proprietate privată.

La întâlnire a participat si domnul consilier local Nicolae Donici (consilier local în comuna Hărman, de care ține Podu Olt, n.red.) și primarul din Ilieni Benkő Árpád Jenő Samu, care si-au exprimat clar refuzul accesului pentru efectuarea acestor lucrări”, a scris pe Facebook unul dintre protestatari.

Locuitorii din Podu Olt și Ilieni protestează deja de doi ani împtriva acestei variante de traseu a autostrăzii Brașov – Bacău. A13 va avea o lungime estimată de 164 de kilometri și va asigura o nouă legătură între Moldova și Transilvania.

În 2022, ei spuneau că nu sunt împotriva autostrăzii, ci „împotriva proiectării defectuoase pentru comunitățile locale și păgubitoare financiar pentru statul român ca beneficiar și Uniunea Europeană ca finanțator al acestui tronson”. La sfârșitului lunii ianuarie 2022, locuitorii acestor două comunități au semnalat, la mai multe instituții naționale opiniile lor cu privire la „nereguli grave în proiectarea acestei autostrăzi”.

Precedentul „Raduly Istvan”

Actualul prefect de Covasna, Raduly Istvan, transmitea public, în iunie 2021, că a intervenit pentru a îndepărta traseul de localitatea Ozun, al cărei primar fusese.

„Legat de proiectul traseului autostrăzii Brașov – Bacău. Astăzi a fost prezentat proiectul traseului autostrăzii Brașov – Bacău, care conform schițelor prezentate, era proiectat la câteva 100 de metri de localitățile Ozun și Sântionlunca. În urma discuțiilor purtate cu proiectanții, am obținut îndepărtarea traseului autostrăzii de cele două localități, evitând astfel poluarea fonică respectiv tăierea parcelelor agricole din comuna Ozun.

Este bine să fim prezenți în locurile unde se iau decizii importante legat de comunitatea noastră”, nota Raduly pe Facebook pe 9 iunie 2021. Dacă la Ozun s-a putut, cei din Ilieni și Podu Olt trag nădejde că se va putea și la ei.

Exproprierea nu mai e ce-a fost

Pe vremuri, era visul oricui să aibă un teren sau chiar o casă într-o zonă pe unde urma să treacă vreun drum expres sau o autostrada. S-au făcut averi din exproprieri, pentru că statul plătea bani grei pentru acces. Legea însă s-a schimbat și azi nu se mai acordă pe terenuri decât sumele din grila de impozitare notarială. Prin urmare, dacă ai o grădină la margine de sat, fie el Podu Olt sau Ilieni, nu poți primi pe ea milioane de euro, ci cât scrie în grilă. Au fost însă cazuri în care s-a constituit o comisie care a analizat solicitarea proprietarului de a-i fi plătite și anumite îmbunătățiri – cum ar fi gard, fântână etc – în cazul în care există acte doveditoare (facturi / chitanțe) pentru aceste lucrări. În aceste cazuri, comisia poate decide ca suma stabilită prin expropriere să fie majorată.

Principala problemă a celor ce protestează e că nu sunt de acord ca vetrele satelor lor să devină asfalt. Și, în plus, adaugă ei, varianta e păguboasă pentru că solul nu s-ar preta pentru o astfel de construcție în mai multe zone, fiind mlăștinos și trecând Oltul prin zonă.

„Poate veni și Jandarmeria, pe terenul meu nu se trece”

Discuția dintre cei din Ilieni și Podu Olt și echipa de la firma de studii geotehnice a fost înregistrată și postată pe internet.

„Puteți veni și cu Jandarmeria, și cu poliția și cu cine-o fi, pe pământul meu n-are ce să caute nimeni până nu-mi dau acordul”, a spus un localnic. La rândul lui, primarul din Ilieni nu are de gând să-i dezamăgească pe cei care l-au votat tocmai pentru că a promis că nu va trece nicio autostrada prin comuna lor.

„Eu de doi ani și jumătate organizez dezbateri în comună pe această temă – ca această variantă de traseu al autostrăzii să treacă pe la noi. Am fost și la miting, am făcut și o întâlnire la care au venit peste 400 de proprietari. Și nu a fost măcar unul singur care să spună că e de acord. Am cerut ca CNAIR să vină să discutăm și să găsim o soluția bună pentru toată lumea”, a spus Benkő Árpád Jenő Samu.

„Ne luăm jucăriile și plecăm”

În cele din urmă, cei de la firma care trebuia să foreze vineri au decis că nu are sens să mai stea. „Ne luăm jucăriile și plecăm”, au spus ei, ceea ce au și făcut.

Pentru ca Autostrada A13 sa devina obiectiv de interes național este necesară parcugerea următorilor pași:

1. finalizarea studiului de fezabilitate (pentru care se fac – sau ar trebui să se facă – forajele);

2. avizarea acestuia în Consiliul tehnico-economic al CNAIR;

3. înaintarea documentației către Ministerul Transporturilor în vederea avizării și introducerii pe ordinea de zi Guvernului;

4. dezbaterea în comisiile de specialitate ale Guvernului;

5. emiterea unei Hotărâri de Guvern prin care se avizează documentație și tot obiectivul devine de interes național – abia atunci statul român capătă drept de expropriere.

Există soluții tehnice pentru orice

După cum spun specialiștii consultați de covasna45.ro, motivul invocat de proprietari referitor la Olt și mlaștini „nu este de competența lor și va fi stabilit prin studiul de fezabilitate”. „Există soluții tehnice pentru orice, că doar se străpung și munții pentru a face drumuri”, spun ei.

„Statul român alege acel coridor care îndeplinește anumite condiții, cum ar fi costurile sau rapiditatea în execuție. Dacă un traseu îndeplinește condițiile, se face studiul de fezabilitate și apoi se expropriază de drept. Nu poți muta autostrada pentru două-trei case sau grădini. Și nu ai cum să oprești un astfel de proiect. În general, primarii cunosc acest gen de proiecte și mulți dau autorizații de construire pe amplasamentele respective, deși nu ar avea dreptul să le dea. Mulți motivează prin Credeam că nu se mai face, că a trecut atâta timp… Dacă nu vor să permită accesul de bună voie, îl vor permite cu poliția, care va facilita accesul pe amplasament celor de la firma de foraje. Pentru că astfel de proiecte nu se opresc doar pentru că vor câteva persoane”.