Municipiul Târgu Secuiesc face parte, alături de 32 de regiuni din Europa, dintr-un proiect ambițios, care promite să modeleze viitorul gestionării riscurilor climatice : CLIMAAX.
Proiectul analizează fenomenele care afectează agricultura și populația – secetă, inundații, caniculă etc – și încearcă să găsească soluții prin care fermierii și localnicii să fie protejați pe termen lung.
Ca definiție, CLIMAAX înseamnă „Cadrul și setul de instrumente pentru evaluarea riscurilor și vulnerabilității climatice” și e finanțat cu fonduri directe din UE prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont Europa al Uniunii Europene („HORIZON-MISS-2021-CLIMA-02”).
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de patru ani și asigură atât resurse financiare, cât și expertiză tehnică. Concret, CLIMAAX vizează îmbunătățirea strategiilor regionale de prevenire și răspuns în fața schimbărilor climatice, cu scopul de a întări reziliența comunităților.
Din România, trei instituții sunt parte în proiect: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Bazinul hidrografic Putna și Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, prin „KÉZDI_adapt”.
Expunerea terenurilor agricole la secetă a crescut
Grupul „KÉZDI_adapt” lucrează în prezent la evaluarea riscurilor, urmând ca la final să obțină date și estimări ce vor fi folosite de factorii de decizie.
„De ce este important să evaluăm aceste riscuri? Efectele schimbărilor climatice și ale condițiilor meteorologice se agravează constant, iar factorii de decizie au nevoie de date și instrumente fiabile și precise pentru a lua măsuri adecvate.
Temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală. Conform ESOTC (European State of the Climate) 2023, Europa se încălzește accelerat încă din anii 1980, mai rapid decât orice alt continent. Pe de altă parte, analizele climatice din județul Covasna arată că problema nu este cantitatea anuală de ploaie, ci distribuția ei: perioade foarte lungi fără precipitații sunt urmate de ploi scurte, dar extrem de intense.
Un studiu pentru perioada 2001–2020 arată că expunerea terenurilor agricole la secetă a crescut. Asta înseamnă că riscul de lipsă critică de apă în timpul verii este mai mare.
În ceea ce privește populația, căldura puternică mărește riscul de deshidratare, insolație, probleme cardiace și respiratorii, mai ales la persoanele în vârstă, copii sau cei cu boli cronice. Valurile de căldură sunt responsabile pentru o mare parte a deceselor cauzate de fenomene climatice”, explică pentru covasna45.ro viceprimarul municipiului și responsabil cu acest proiect, dr. Szilveszter Szabolcs.
Ce riscuri analizează grupul de la Târgu Secuiesc?
Ca să dăm un exemplu, debitul pârâului Cașin la Târgu Secuiesc a scăzut de la 2,56 mc pe secundă la 14% din media multianuală, la 0,35 mc pe secundă.
În același timp, în lipsa unui sistem de irigații, stresul pentru culturile agricole este imens. De multe ori se traduce prin culturi compromise, deci pierderi financiare pentru fermieri și nu numai.
„Seceta nu este doar o problemă de mediu: unul dintre principalii factori de inflație în România în 2023 a fost seceta de lungă durată, care a provocat o penurie semnificativă de alimente, în special în domeniul produselor agricole. Sectorul agricol român a acumulat o pierdere de 2 miliarde de euro în 2023, iar viitorul nu este încurajator. Potrivit experților în climă, situația actuală este doar începutul. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor fi complet expuși la vreme extremă”, subliniază, dr. Szilveszter Szabolcs.
Întrebări-cheie
Inundațiile (și tot ce înseamnă ele pentru infrastructură și populație), valurile de căldură (cu impactul lor asupra sănătății și economiei) și secetele (care înseamnă deficit de apă și probleme agricole) sunt cele trei mari provocări ale proiectului CLIMAAX.
La final, vor trebui să găsească răspuns la următoarele întrebări:
- În ce mod dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre poate atenua impactul climatic?
- Care va fi producția agricolă, cum poate fi menținută, chiar si crescută?
- Cum să atenuăm impactul socio-economic negativ?
În munca lor de cercetare, cei de la KÉZDI_adapt lucrează cu o serie de entități locale, de la factori politici, la mediul de afaceri, societate civilă și instituții cu rol în domeniu.
Prima parte a proiectului a fost dedicată activităților de modelare/analize cu date locale. Urmează partea de elaborare a strategiei de reziliență climatică, utilizând rezultatele generate de modelări.
Detalii despre proiect, AICI.