Comisia Europeană dedică statului român un capitol numit „România – studiu de caz privind deficitul ridicat şi persistent de încasare de TVA”. Studiul de caz apare în cadrul raportului anual privind încasările din Taxele pe Valoare Adăugată ale statelor membre.
„Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”, notează reprezentanţii Comisiei Europene.
România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%.
Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei). Deficitul de încasare nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest Gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest Gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă, diferenţa intră în acest Gap. România are cel mai mare Gap din Uniunea Europeană.
„Deficitul a rămas ridicat, în ciuda condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformităţii la plata acestei taxe. În total, între 2013 şi 2021, economia românească a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, guvernul a redus semnificativ povara taxei. A redus rata standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 şi încă 1 punct procentual în 2017. Această reducere semnificativă a ratei nu a avut un impact vizibil asupra evoluţiei deficitului de conformitate la plata Taxei pe Valoare Adăugată”.
