Salariile românilor au crescut în ultimul an, dar scumpirile au redus mult puterea de cumpărare. România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Datele statistice arată că majorările salariale nu sunt suficiente pentru a compensa creșterea costului vieții.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net a ajuns în august 2026 la 5.688 de lei, cu 5,6% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. În termeni reali, după ajustarea cu inflația, câștigul salarial a scăzut cu 0,5%.
Diferența dintre salariul nominal și cel real este esențială. Primul reprezintă suma primită de angajat, iar al doilea arată ce poate cumpăra efectiv cu acești bani. Creșterea veniturilor nu înseamnă, iată, și îmbunătățirea nivelului de trai.
România are cea mai mare inflație din UE
Potrivit datelor Eurostat publicate la 16 octombrie, rata anuală a inflației din România a fost de 6,5% în septembrie 2026, față de media de 3,8% a Uniunii Europene.
Datele INS arată că serviciile s-au scumpit cu 11,12% într-un an, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu aproximativ 3%. Creșterea prețurilor afectează în special gospodăriile cu venituri mici și medii, care alocă o parte importantă din buget cheltuielilor curente.
Inflația nu afectează însă toate familiile în aceeași măsură. Impactul depinde de structura consumului, de veniturile disponibile și de ponderea cheltuielilor obligatorii.
Salariul mediu ascunde diferențe mari
Există diferențe importante între salariile din diverse sectoare economice. În august, câștigul mediu net din IT a depășit 13.000 de lei, în timp ce în unele activități de servicii a fost sub 3.000 de lei. Salariul mediu național nu reflectă, prin urmare, veniturile majorității angajaților. Valoarea sa este influențată de câștigurile ridicate din anumite domenii.
Pentru un angajat cu un venit lunar de 3.000 de lei, o creștere de 200 de lei a cheltuielilor obligatorii reprezintă aproape 7% din salariu. Pentru un angajat cu 12.000 de lei, aceeași creștere reprezintă mai puțin de 2%. Diferența explică de ce inflația este resimțită mai puternic de persoanele cu venituri reduse.
Puterea de cumpărare depinde de productivitate
Creșterea durabilă a salariilor depinde de capacitatea economiei de a produce mai multă valoare. Investițiile, tehnologia, productivitatea muncii și dezvoltarea industriei pot susține venituri mai mari fără presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Majorările salariale care depășesc creșterea productivității pot alimenta inflația, în special atunci când producția internă nu poate acoperi cererea.
În România, problema nu este doar nivelul salariilor, ci și ritmul în care cresc prețurile și capacitatea economiei de a susține venituri reale mai mari. Datele arată că salariile nominale au crescut, dar puterea de cumpărare a scăzut. Până când această tendință nu se inversează, majorările salariale nu se vor transforma într-o îmbunătățire reală a nivelului de trai.
