Astăzi, România intră într-o nouă etapă a evaluării făcute de agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P). Reprezentanții agenției încep discuțiile cu autoritățile române, iar verdictul privind ratingul de țară este așteptat pe 2 octombrie.
România are în prezent la S&P ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o singură treaptă ar duce România în categoria cunoscută pe piețele financiare drept „junk”.
De ce contează ratingul
Ratingul de țară poate părea o informație destinată economiștilor și bancherilor. În realitate, efectele sale ajung în întreaga economie. Statul român se împrumută constant pentru a-și finanța deficitul și pentru a refinanța datoriile ajunse la scadență. Cu cât investitorii consideră România mai riscantă, cu atât pot cere dobânzi mai mari pentru banii pe care îi împrumută statului.
O retrogradare nu ar însemna că România nu s-ar mai putea împrumuta. Ar putea însă restrânge numărul investitorilor dispuși sau autorizați să cumpere obligațiuni românești. Unele fonduri de investiții au reguli care le limitează expunerea pe titluri aflate sub nivelul „investment grade”.
Iar dobânzile sunt deja o problemă serioasă. Cheltuielile statului cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, în creștere cu peste 26% față de aceeași perioadă din 2025.
Cine dă notele statelor
Piața mondială a ratingurilor este dominată de trei mari agenții: Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch Ratings. Sunt cunoscute drept „Big Three”.
Standard & Poor’s și Moody’s sunt americane și fac parte din companii listate la bursă. S&P Global are printre marii acționari instituționali Vanguard și BlackRock, în timp ce la Moody’s cel mai important acționar este Berkshire Hathaway, compania de investiții asociată lui Warren Buffett.
Fitch Ratings are o structură diferită: aparține integral grupului american de media Hearst. Există și un al patrulea jucător internațional important, Morningstar DBRS, înființat în Canada în 1976 și deținut astăzi de compania americană Morningstar. Este o agenție importantă, dar din eșalonul următor.
Pe scurt, ratingurile acestor agenții – pe care fiecare le obține după metodologii proprii – sunt opinii privind capacitatea unui stat sau a unei companii de a-și rambursa datoriile. Impactul este însă major: calificativele sunt folosite de investitori pentru evaluarea riscului influențează accesul la finanțare și costul împrumuturilor.
Cifrele la care se uită Standard & Poor’s
În cel mai recent raport regional, S&P estimează pentru România o creștere economică zero în 2026. Agenția indică un deficit bugetar de 6,3% din PIB, un deficit de cont curent de 7,2% și o datorie publică de 61,6% din PIB.
Problema nu este doar dimensiunea datoriei. Contează cât de repede crește aceasta, cât costă finanțarea ei și, mai ales, dacă România poate demonstra că își reduce în mod credibil deficitul bugetar.
Celelalte două mari agenții internaționale, Fitch Ratings și Moody’s, au menținut în acest an România în categoria recomandată investițiilor. Standard & Poor’s este ultima dintre cele trei mari agenții care urmează să dea un verdict.
Există o legătură directă cu buzunarul nostru
O eventuală scumpire a împrumuturilor statului nu rămâne o problemă izolată la Ministerul Finanțelor. Mai mulți bani cheltuiți pentru dobânzi înseamnă mai puține resurse disponibile pentru investiții și servicii publice.
Costul la care se finanțează statul este, de asemenea, un reper important pentru întreaga economie. O perioadă lungă cu dobânzi ridicate poate pune presiune asupra costurilor de finanțare ale companiilor și, indirect, asupra populației.
De aceea, discuțiile începute astăzi cu Standard & Poor’s nu țin doar de o procedură tehnică. Pe 2 octombrie vom afla cum evaluează una dintre cele mai importante agenții de rating capacitatea României de a-și ține finanțele sub control.
Foto: Sediul S&P Global din New York. B64/Wikimedia Commons, CC BY 3.0
