Fundația „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe și Asociația Junii Covăsneni din Covasna au fost parteneri într-un proiect finanțat de Guvern și au dus 40 de copii și însoțitorii lor într-o tabără în județul Neamț. Tabăra s-a intitulat „Suflet de român” și a fost organizată de Asociația „Valea Bistriței” în perioada 25 – 31 octombrie 2026.
Fundația „Mihai Viteazul” și Junii Covăsneni” au transmis un comunicat despre tabără, pe care îl redăm:
Tabără de cultură și meșteșug românesc pentru copiii din județul Covasna
Organizată de Asociația VALEA BISTRȚEI, jud. Neamț. Finanțată de Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul de dezvoltare Comunitară
Fundația MIHAI VITEAZUL din Sfântu Gheorghe și Asociația JUNII COVĂSNENI din Covasna, sunt parteneri în acest proiect, o tabără gratuită de 7 zile, intitulată SUFLET DE ROMÂN, care s- a desfășurat în perioada 25 – 31 octombrie 2026.
Au participat 40 de copii și însoțitorii lor.
Organizatorii, doamna Nastasă Carmen, președinta asociației VALEA BISTRIȚEI și echipa sa, au alcătuit programul, care au permis copiilor să cunoască cele mai interesante meșteșuguri locale, să învețe dansuri populare tradiționale locale și să cunoască prin vizitele organizate ȚINUTUL ZIMBRULUI, care cuprinde o diversitate de valori culturale, spirituale, istorice, naturale. Programul a fost dens și a cuprins o parte din esența valorilor amintite.
Au vizitat Parcul natural Vânători Neamț, un ecosistem natural, important pentru noi toți.
Au avut parte de explicații competente despre pădure și rolul său, despre importanța protejării și reconstrucția ei, despre speciile de animale și plante pe care le găzduiește. Filmul vizionat în sala de primire a creat o adevărată emoție și dorința de a vedea cât mai repede ce adăpostește pădurea și grădina zoologică. Evident vedetele au fost zimbrii.
S-a a vizitat Schitul Vovidenia Neamț, așezare monahală din secolul XVII, în curtea căruia se află Casa memorială Mihail Sadoveanu. Pe lângă încăperile clasice ale unei case memoriale, birou, bibliotecă, aici au putut privi instrumentele de pescuit și armele de vânătoare folosite, Sadoveanu fiind amator de aceste sporturi. Bucuria revărsată peste noi, a fost înregistrarea audio cu scriitorul, recitind versuri de Eminescu.
Prima zi s-a încheiat cu vizita la Mânăstirea Văratec.
Este cea mai mare mânăstire de maici din România, un colț de rai cum este denumită. Desigur că ne-am dus și la mormântul Veronicăi Micle, bun prilej de a-l aminti și pe Eminescu.
În ziua următoare, am admirat orașul Piatra Neamț din gondola care trece pe deasupra orașului și am vizitat Muzeul Etnografic și Muzeul Cucuteni. La primul muzeu, încăperile erau organizate pe anotimpuri cu lucrurile trebuincioase muncii în acea perioadă, în gospodărie și costumele populare folosite. O notă aparte au fost măștile, toiagul și capra, folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Muzeul Cucuteni este în egală măsură un muzeu de istorie, arheologie și artă și este dedicat celei mai importante manifestări culturale din preistorie, civilizația Cucuteni. D-na muzeograf a comunicat valoarea artefactelor, rolul lor în viața socială a locuitorilor. Copiii au fost impresionați și au zăbovit în fața vitrinelor, admirând inventivitatea și creația oamenilor vremii.
Mânăstirea de maici Agapia a întregit pentru noi acest ATHOS românesc.
Este înconjurată de munți înalți și păduri seculare. Au fost vizionate și explicate atelierele meșteșugărești, olărit, țesut, brutăria, etc. Copiii au fost impresionați de multele activități care asigură viața celor care trăiesc aici, dar și de faptul că expoziția adăpostește pe lângă obiecte de cult, artă religioasă și obiecte laice țesături, cusături, sculpturi în lemn. Impresionantă a fost și pictura bisericii, realizată de marele pictor Nicolae Grigorescu, începută când avea 19 ani si jumătate. Vizita la Casa memorială și la Muzeul Ion Creangă, a contribuit la împărtășirea amintirilor povestitorului. De altfel odaia casei este izvorul poveștilor Capra cu trei iezi, Drobul de sare, etc ( nu lipsea nici calul bălan).
După atelierul de bătut monede, meșter fiind dl. Ion Lungu, când fiecare ucenic (copil) cu pălăria tradițională așezată pe cap, a bătut o monedă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, a urmat atelierul de dansuri populare tradiționale locale. Coregraful Marius, a arătat, a îndrumat cele două formații de dansatori în vederea însușirii acestora. Atelierul acesta s-a repetat și a doua zi. Copiii au vizitat și Cetatea Neamțului, fortăreață medievală, legată mai mult de numele domnitorului Ștefan cel Mare.
Atelierele de confecționat măști și țesut au fost coordonate de familia de meșteri populari Elena și Vasile Ciocârlan.
Rezultatul muncii copiilor va putea fi văzut joi, 5 noiembrie ora 16 la Centrul Cultural Covasna, într-o frumoasă expoziție urmată de un spectacol artistic susținut de formațiile partenere.
Mulțumim organizatorului pentru invitația de a participa în tabără, Secretariatului General al Guvernului pentru finanțare și vă așteptăm joi, la Covasna!”, se arată în comunicatul semnat de președintele Fundației „Mihai Viteazul”, Maria Peligrad, și de Oana Șulea, președintele Asociației „Junii Covăsneni”.
Impresiile sunt multe, învățăturile și mai multe
La finalul taberei, Maria Peligrad s-a declarat încântată de toate activitățile.
„Am beneficiat de o organizare impecabilă, de la programul ales, muzeografi și mesteri populari întâlniți, la cazare – Pensiunea Văratec. Mesele servite au fost un adevărat răsfăț culinar – cum s -a exprimat un copil. Impresiile sunt multe, învățăturile și mai multe. Se cuvine să mulțumim organizatorului și tuturor celor care au contribuit la reușita taberei. Am avut și un foc de tabără in ultima seară, cu un vânt care a împrăștiat scânteile și le-a dat o formă similar cu coada unei comete, ceea ce sigur va rămâne o altă amintire frumoasă”.
Oana Șulea: „A fost un mod perfect de a combina distracția cu educația”
Și Oana Șulea de la „Junii Covăsneni” a revenit de la Neamț cu multe de povestit. „Cert este că astfel de tabere merită și trebuie făcute cât mai des. Este un mod perfect de a combina distracția cu educația, pentru că se învață foarte multe lucruri. Copiii au lucrat în ateliere, au meșterit în fiecare zi câte ceva, au dansat, au văzut locuri și oameni noi, ceea ce este fundamental pentru dezvoltarea lor spirituală, în primul rând. Mă bucur că Asociația noastră a fost partener în proiect și sper din tot sufletul să repetăm acest gen de tabere. Mulțumim organizatorilor din Neamț și Secretariatului General al Guvernului! Și vă așteptăm pe 5 octombrie la Centrul Cultural Covasna pentru a vedea o suită moldovenească pe care Ansamblurile Speranța și Junii Covăsneni ai învățat-o în tabără!”.
