Sfântu Gheorghe, sâmbătă, 13 ianuarie, după-masă. Cobor la subsolul Muzeului Cinegetic din Ținutul Secuiesc. Se lansează o carte prețioasă. Cartea se numește „Torțe vii în blocul sovietic”, de Petr Blažek. Istoricul ceh este la Sfântu Gheorghe.
Cartea a apărut, în limba română, la Editura Fundației Memoria. Traducerea din limba cehă aparține Hellianei Ianculescu, iar editorul ediției în limba română este istoricul dr. Cosmin Budeancă. Evenimentul este organizat de filiala Covasna a Asociației Foștilor Deținuți Politici și revistă Memoria.
Coorganizatori: Asociația de Utilitate Publică Vadon, Fundația Culturală Memoria, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Festivalul de Film și Istorie Râșnov, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare și Centrul Ceh din București. Apariția cărții a beneficiat de sprijinul AFCN.
Puțină lume la lansare…
Este o carte despre 21 de cazuri copleșitoare de protest prin autoincendiere împotriva regimului totalitar comunist. 21 de oameni care au protestat împotriva comunismului. Gestul lor extrem a șocat atunci. Doi dintre aceștia sunt din România: Liviu Corneliu Babeș și Moyses Márton, din Aita Mare.
…„Au fost persoane care nu au putut accepta totalitarismul”, spune Török József, președintele AFDPR Covasna…
Petr Blažek a studiat mai bine de 15 ani arhive în 10 limbi. Doar Rusia nu a deschis arhivele. Și doar două locuri nu vizitase până acum: Crimeea și Aita Mare. În Crimeea primise aprobare în 2014. Anul în care Putin a anexat Crimeea. La Aita Mare a ajuns acum.
…Urmărim un film documentar despre Jan Palach. Era student. Și-a dat foc în Piața Venceslau din Praga pe 16 ianuarie 1969 în semn de protest față de invadarea Cehoslovaciei de armatele Tratatului de la Varșovia. A fost Torța nr. 1…
Despre Liviu Corneliu Babeș știm mai multe.
El s-a autoincendiat la 2 martie 1989 pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov în semn de protest față de regimul comunist din România. Dar despre Moyses Márton se știu mai puține lucruri.
Știe mai multe despre destinul lui Moyses Márton istoricul Benkő Levente. Jumătate sas, jumătate secui, Moyses Márton s-a născut în 1941. A protestat în 1956. A vrut să plece, împreună cu 3 colegi de la liceul din Baraolt, în Ungaria, să lupte de partea Revoluției. Doi colegi au reușit să treacă granița, dar el și un alt coleg – nu.
Este exmatriculat din liceu, mâna securității era foarte dură. Ajunge la un liceu din Târgu Mureș, apoi lucrează un an la Uzinele Textile din Sfântu Gheorghe.
În 1960 este admis la filologie la Cluj. Dar e arestat de securitate și face doi ani de închisoare. Nu a mai putut studia, dar nici nu a găsit vreun loc de muncă. A fost zilier la CAP Aita Mare.
LA 12 februarie 1970, cu doar câteva zile înainte de a fi reabilitat, s-a stropit cu benzină și și-a dat foc în fața Comitetului Județean al PCR din Brașov. A murit la 15 mai, în același an, în spitalul din Baraolt. Casa lui din Aita Mare există, dar e părăsită…
Cum spuneam, puțină lume la lansare.
Nu sunt naiv, nu mă așteptam ca foștii șefi ai comuniștilor covăsneni să coboare din vile și să vină la acest eveniment. Și nici acei comuniști care s-au convertit la „naționalism” – dacic sau doar românesc – să își facă apariția pe acolo. Dar mă așteptam să văd câțiva politicieni. Și câțiva oameni de cultură. Și mai mulți tineri.
Cartea aceasta este o mărturie prețioasă a luptei împotriva unui sistem îngrozitor. Un sistem care ne-a făcut neoameni. Și care a provocat răni care greu se cicatrizează. Dacă se cicatrizează vreodată…
