Senatul a adoptat ieri un proiect de lege care prevede instituirea, pe 22 ianuarie, a Zilei Naționale Ana Aslan. Demersul are ca scop recunoașterea contribuției fundamentale a academicienei la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei mondiale.
Inițiatorii argumentează în expunerea de motive a proiectului că demersul „confirmă datoria morală de a onora una dintre cele mai mari figuri ale științei universale asigurând totodată promovarea valorilor naționale în context european și global”.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
„Ana Aslan rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale excelenței științifice românești recunoscute la nivel internațional. Viziunea sa, exprimată prin celebra formulă – Să dăm viață anilor și ani vieții! – , a depășit granițele medicinei și a devenit o adevărată filozofie a unei societăți care își respectă și își valorifică seniorii.
Data de 22 ianuarie marchează înființarea, în anul 1952, a Institutului de Geriatrie. Primul institut de acest fel din lume, o realizare care a așezat România în avangarda cercetării medicale internaționale. A contribuit la dezvoltarea unui model de excelență care a făcut cunoscută țara noastră pe toate continentele.
Această lege nu este însă doar un act de recunoaștere a unei personalități excepționale. Ea creează cadrul necesar pentru organizarea anuală de acțiuni dedicate vârstnicilor, campanii de prevenție și educație pentru sănătate. Dar și evenimente de promovare a îmbătrânirii active și inițiative care să încurajeze participarea socială și menținerea calității vieții la vârste înaintate.
Într-o Românie confruntată cu provocări demografice majore, Ziua Națională Ana Aslan trebuie să fie mai mult decât o comemorare.
Ea poate deveni o platformă națională de reflecție și acțiune asupra modului în care pregătim viitorul unei societăți în care populația vârstnică este în continuă creștere. Investiția în prevenție, educație pentru sănătate și îmbătrânire activă înseamnă mai multă sănătate pentru oameni, mai multă autonomie pentru seniori și o presiune mai redusă asupra sistemului sanitar”, au precizat inițiatorii legii.
O moștenire de necontestat
Ana Aslan (1897–1988, n. Brăila) a urmat cursurile Facultății de Medicină din București (1915–1922). A fost profesor la Facultatea de Medicină din Timișoara (1945–1949) și șef de secție la Institutul de Endocrinologie din București (1949–1952). Între 1952 și 1988 a condus Institutul de Geriatrie.
A descoperit efectele biotrofice ale procainei administrate în doze mici, pe termen lung, cu rol curativ și profilactic. Între 1946 și 1956, împreună cu echipa sa, a elaborat Gerovital H3 – primul medicament destinat întârzierii procesului de îmbătrânire. A fost prezentat internațional în 1956, la Karlsruhe și Basel, moment care a consacrat cercetarea românească pe plan mondial.
În 1960 a început dezvoltarea Aslavitalului, iar în 1985 a publicat sinteza cercetărilor sale, confirmând eficiența și superioritatea Gerovitalului. Tratamentul s-a dovedit benefic pacienților vârstnici, îmbunătățind starea psihică, memoria, capacitățile fizice și intelectuale, aspectul pielii și părului, precum și mobilitatea articulară.
În 1997, studiile privind longevitatea, imaginea socială a vârstnicilor și îmbătrânirea demografică au stat la baza Programului Național pentru asistența medico-socială a populației vârstnice. Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie devine astfel un actor important în elaborarea politicilor publice dedicate seniorilor.
Ana Aslan a semnat peste 200 de lucrări științifice, a primit numeroase distincții internaționale și a fost membră a peste 20 de organizații de prestigiu. A lăsat o moștenire de necontestat în geriatria și gerontologia mondială.
„Să fii veşnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simţi bine, să ai un ideal în viaţă pentru care să lupţi şi pe care să îl cucereşti”, spunea Ana Aslan.
Ea a fost și în Covasna, iar semnătura ei se află la loc de cinste în Centrul Balnear Covasna. Am scris despre acest subiect AICI.