Cum au fost stațiunile balneare din Regiunea Centru, cum arată ele astăzi și, mai ales, cum ar putea arăta în viitor? La aceste întrebări își propune să răspundă proiectul BalneoVita, o inițiativă regională dedicată sănătății, balneologiei și dezvoltării durabile.
Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania”, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, organizează, în 8 și 9 octombrie 2026, la complexul „Panorama” din Sfântu Gheorghe, evenimentul BalneoVita.
Inițiativa urmărește crearea unui cadru regional de colaborare pentru revitalizarea și dezvoltarea durabilă a stațiunilor balneare din Regiunea Centru, prin conectarea administrației publice, a mediului academic, a specialiștilor și a comunităților locale.
Proiectul are trei componente principale: dezvoltarea unei platforme digitale dedicate stațiunilor balneare, organizarea unei conferințe regionale și lansarea unui concurs interdisciplinar adresat studenților.
Cum au fost, cum sunt și cum vor fi stațiunile balneare?
BalneoVita pornește de la stațiunile balneare existente în Regiunea Centru și își propune să creeze un „tablou” al evoluției acestora, pornind de la trei întrebări simple: Cum au fost? Cum sunt? Cum vor fi?
În acest demers, studenții de la facultățile de Arhitectură și Silvicultură sunt invitați să aibă un rol direct. Ei vor analiza situația existentă, vor identifica principalele provocări și oportunități de dezvoltare și vor elabora soluții inovatoare, sustenabile și adaptate specificului local.
Propunerile trebuie să valorifice patrimoniul construit și natural al stațiunilor și să contribuie la creșterea atractivității acestora din perspectiva sănătății, turismului și dezvoltării durabile.
Arhitectură, păduri și sănătate
Pentru organizatori, discuția despre viitorul stațiunilor nu poate fi redusă doar la turism. Este vorba despre relația dintre sănătate, natură, patrimoniu, comunitate și modul în care sunt utilizate resursele locale.
„Trebuie să ne întrebăm și să ne imaginăm cum va arăta viitorul. Vorbim despre viitor la modul general, ținând cont de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. Apa. Sănătatea. Sunt teme vitale, iar generația tânără trebuie atrasă în aceste discuții, ca să preia făclia și să o ducă mai departe.
Creăm nuclee de discuții care ulterior se vor lărgi. În acest moment, politicienii din România au alte priorități, așa cum au, de altfel, de 35 de ani: asfalt și canalizare. Dar sunt teme despre care se vorbește prea puțin…
Oamenii se vor sătura de mall-uri și vor căuta oaze de sănătate, de liniște. Vor căuta Vâlcele, Tușnad, Covasna, Slănic.
Și atunci este nevoie de soluții pentru aceste stațiuni. Abordăm problema din mai multe perspective: ce înseamnă pentru comunitatea locală? Pentru medici? Pentru operatorii din turism? Pentru alți specialiști? Pentru vizitatori?”, explică, pentru covasna45.ro, Lajos Vajda, vicepreședintele Asociației Clusterelor din România CLUSTERO și președintele Consorțiului Clusterelor din Regiunea Centru „Transylvania”.
Vajda consideră că pentru dezvoltarea stațiunilor este nevoie și de o schimbare de perspectivă asupra modului în care definim bunăstarea și dezvoltarea.
Un alt model pentru viitor
În opinia sa, modelul actual propus tinerilor în societatea românească este unul greșit: omul cu vilă, piscină și mașină scumpă.
„Nu putem vorbi numai despre bani, despre cum să aducem bani la buget. Este nevoie de o schimbare de mentalitate și de o privire mai largă. Trebuie să discutăm despre alimentație, despre textile sănătoase. Despre păduri și rolul lor în sănătate.
Pentru toate acestea este nevoie de informații, de a aduce în prim-plan povestea de demult: cum a fost atunci? Cum erau construite casele? Ce mâncau oamenii? Nu putem să ne lăudăm că producem cartofi pentru chipsuri. Nu putem să ne lăudăm că facem puțuri pentru irigații și afectăm solul, rețelele de apă, natura.
Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare. Dacă mă întrebați pe mine, modelul de azi din societate este complet greșit. Omul nu are nevoie de vilă și mașină de lux. Dacă există o persoană în România care ar merita premiul Nobel, acea persoană este Caroline Fernolend, directoare executivă şi vicepreşedintă a Fundaţiei <<Mihai Eminescu Trust>> de la Viscri. O viață dedicată dezvoltării durabile”, mai spune Vajda Lajos.
Concurs pentru studenții de la Arhitectură și Silvicultură
Una dintre componentele importante ale evenimentului din 8–9 octombrie este concursul interdisciplinar dedicat studenților de la Arhitectură și Silvicultură.
Ideea este ca viitorii specialiști să nu rămână doar în zona teoretică, ci să analizeze concret stațiunile balneare din Regiunea Centru și să propună soluții pentru revitalizarea lor.
Ce vor face studenții de la Arhitectură?
Vor realiza o analiză a evoluției istorice, arhitecturale și urbanistice a unei stațiuni balneare din Regiunea Centru și vor elabora o propunere conceptuală de regenerare care să contribuie la revitalizarea patrimoniului construit, consolidarea identității locale și dezvoltarea durabilă a stațiunii.
Proiectele vor avea la bază analiza evoluției stațiunii prin abordarea „Trecut – Prezent – Viitor”, evidențiind rolul istoric al acesteia, situația actuală și direcțiile de dezvoltare propuse.
Propunerile pot aborda, fără a se limita la:
- analiza evoluției istorice și a rolului stațiunii în tratamente balneare;
- documentarea patrimoniului construit prin fotografii istorice și imagini actuale;
- identificarea clădirilor și infrastructurii balneare cu potențial de revitalizare;
- propuneri de reabilitare și reconversie a patrimoniului pentru servicii de sănătate și tratament;
- revitalizarea spațiilor publice și îmbunătățirea experienței vizitatorilor;
- integrarea principiilor dezvoltării durabile și economiei circulare;
- elaborarea unei viziuni de dezvoltare care să valorifice patrimoniul, resursele naturale și identitatea balneară a stațiunii.
Ce vor face studenții de la Silvicultură?
Vor evidenția rolul pădurii în dezvoltarea stațiunilor balneare. Ei vor analiza relația dintre stațiunea balneară și mediul natural, cu accent pe rolul pădurilor, al biodiversității și al resurselor naturale în sănătate, tratament și dezvoltarea durabilă.
Proiectele vor evidenția modul în care patrimoniul natural poate contribui la revitalizarea stațiunii.
Propunerile pot aborda, fără a se limita la:
- analiza evoluției istorice și a rolului pădurii în dezvoltarea stațiunii balneare;
- documentarea și evaluarea ecosistemelor forestiere și a resurselor naturale;
- identificarea beneficiilor terapeutice ale pădurii și ale microclimatului asupra sănătății;
- propuneri pentru amenajarea de păduri terapeutice și Insule de Sănătate;
- protejarea și valorificarea durabilă a pădurilor, biodiversității și surselor de apă minerală;
- integrarea principiilor dezvoltării durabile și ale managementului responsabil al resurselor naturale;
- elaborarea unei viziuni de dezvoltare care să valorifice patrimoniul natural și rolul acestuia în tratament, recuperare și turismul balnear.
Cum vor fi evaluate proiectele?
Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din specialiști din domeniile arhitecturii, silviculturii, balneologiei, dezvoltării regionale și dezvoltării durabile.
Printre criteriile de evaluare se numără:
- relevanța și calitatea analizei;
- caracterul inovator al soluțiilor propuse;
- fezabilitatea și sustenabilitatea propunerilor.
Proiectele finaliste vor fi prezentate în cadrul Conferinței Regionale BalneoVita. Cele mai valoroase propuneri vor fi premiate și promovate în cadrul proiectului BalneoVita, având oportunitatea de a fi prezentate autorităților publice, specialiștilor și altor actori interesați de dezvoltarea stațiunilor balneare.
Astfel, concursul își propune nu doar să recompenseze ideile studenților, ci și să creeze o legătură între mediul universitar și cei care pot transforma aceste idei în proiecte concrete.
Despre Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania”
Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania” a fost înființat în 2014 și implică peste 50 de actori din domeniu, din întreaga Românie, cu activitate în Regiunea de Dezvoltare Centru.
Organizația și-a propus să contribuie la dezvoltarea domeniului balnear și, implicit, la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.
În anii de activitate ai clusterului s-a cristalizat un concept privind reconstituirea culturii balneare la nivelul stațiunilor din Regiunea Centru, în concordanță cu Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă.
Conceptul are la bază șapte componente care ar trebui să funcționeze împreună pentru un fenomen turistic sănătos și sustenabil: natura înconjurătoare, aspectul stațiunilor, bazele de tratament și resursele naturale, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, comunitatea și grupul țintă.
În această viziune, viitorul stațiunilor balneare nu înseamnă doar modernizarea unor clădiri sau atragerea unui număr mai mare de turiști. Înseamnă regândirea relației dintre patrimoniu, natură, sănătate și comunitate — iar BalneoVita își propune să dezvolte aceste concepte la evenimentul de la Sfântu Gheorghe.