Conferința BalneoVita prezintă conceptul de educație în stațiunile balneare. Covasna45 a prezentat în ultimele zile mai multe dintre temele care vor fi discutate la BalneoVita: peisajul terapeutic, rolul pădurii în sănătate, recuperarea culturii balneare și implicarea comunităților în revitalizarea stațiunilor.
Conferința Regională BalneoVita va avea loc în 8 și 9 octombrie, la Complexul Panorama din Vâlcele, și va reuni specialiști, reprezentanți ai administrației publice, ai mediului universitar și ai comunităților.
Evenimentul este organizat de Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania, Asociația NaturaVita și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.
Educație în stațiunile balneare. Stațiunea, ca sală de clasă
Ideea pornește de la întrebarea ce putem învăța despre cultura balneară prin experiența directă a locului? Stațiunile balneare pot deveni spații de învățare pentru copii, tineri, studenți, profesori și cercetători. Izvoarele, pădurile, arhitectura și practicile de îngrijire oferă posibilitatea înțelegerii directe a relației dintre natură, sănătate și societate. Iar observația pe teren și dialogul cu oamenii locului pot completa ceea ce se învață din cărți și arhive.
Conceptul de educație în stațiunile balneare contează pentru județul Covasna. Aici, resursele naturale, pădurile și tradiția balneară fac parte din identitatea mai multor localități.
A cunoaște o stațiune nu înseamnă doar a-i inventaria izvoarele sau clădirile. Înseamnă să petreci timp acolo, să observi cum este folosit spațiul. Să înțelegi inclusiv acel „ritm balnear” format din timp pentru îngrijire, mișcare și odihnă.
Școli de vară și cercetare direct în stațiuni
O astfel de abordare ar putea aduce mai aproape de stațiunile balneare școlile și universitățile.
Materialul propus pentru dezbaterea de la BalneoVita vorbește despre ateliere, practici de teren și școli de vară, dezvoltate împreună de instituțiile de învățământ, comunități și profesioniști. Experiența oamenilor locului s-ar putea întâlni astfel cu cercetarea și cunoștințele de specialitate.
Domeniile care pot participa sunt numeroase: silvicultură, arhitectură, medicină, kinetoterapie, educație fizică, științele mediului și ale vieții, administrație, sociologie, turism, informatică sau textile.
Nu ar mai fi, așadar, doar o discuție despre cum atragem mai mulți turiști într-o stațiune. Ar fi și despre cum transformăm aceste locuri în spații în care se produce și se transmite cunoaștere.
De la cunoaștere la grijă pentru loc
Una dintre întrebările cu care Lajos Vajda, președintele Asociației NaturaVita și reprezentant al Clusterului Balneoturistic Transylvania, încheie materialul dedicat acestei teme este poate și cea mai simplă. „Cum poate experiența de a cunoaște un loc să devină dorința de a avea grijă de el?”
Este, de fapt, una dintre ideile care leagă temele Conferinței BalneoVita. Revitalizarea unei stațiuni nu ține numai de investiții, hoteluri sau baze de tratament. Înseamnă natură, patrimoniu, sănătate, educație și oameni care înțeleg valoarea locului în care trăiesc.
Pentru județul Covasna, unde cultura balneară are rădăcini vechi, întrebarea este cât se poate de actuală: putem transforma această moștenire și într-o resursă de educație pentru generațiile care vin?
Foto: Facebook/UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca/Școala Națională de Vară de Balneologie 2022
