În timp ce o mulțime de firme s-au desființat, combustibilul s-a scumpit, taxele sunt tot mai mari, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut și locuri de muncă sunt tot mai puține, apare și informația care nu ajută, practic, nimănui: se înlocuiesc plăcuțele cu numele străzilor din orașul Sfântu Gheorghe. Un parlamentar de la AUR avea această preocupare, că numele străzilor nu aveau limba română destul de pusă în valoare. O instanță i-a dat dreptate, așa încât Primăria Sfântu Gheorghe e acum obligată să instaleze noile plăcuțe.
Potrivit Agerpres, reclamantul a sesizat instanța pe motiv că „denumirile străzilor erau scrise una după alta, prima dată în română și apoi în limba maghiară, și nu una sub cealaltă”…
Parlamentarul cu pricina este Dan Tanasă și pare construit din ură.
Merită amintit aici cât ne costă un parlamentar.
Au calculat cei de la republica.ro.
Parlamentul României este compus din 330 de deputați și 134 de senatori. Întreținerea anuală a acestei structuri este estimată la aproximativ 336 milioane de lei – echivalentul a circa 67 milioane de euro. Această sumă acoperă atât indemnizațiile și beneficiile individuale ale parlamentarilor, cât și costurile asociate activității lor în teritoriu. Parlamentarii muncesc 9 luni/an și au 3 luni de vacanță parlamentară plătită.
Cheltuieli detaliate, conform legislației în vigoare:
- Indemnizațiile brute lunare ale parlamentarilor, de 18.720 lei / persoană;
- Suma forfetară lunară de 35.578 lei / parlamentar, destinată activității din teritoriu (sedii, angajați, transport);
- Cazare: 4.600 lei / lună pentru cei care locuiesc în afara capitalei și a județului Ilfov;
- Transport: 1.400 lei / lună / persoană;
- Cheltuieli cu diurna: 700 lei / persoană (în medie) pentru prezența la serviciu.
Calculat la nivel macro, costul mediu anual per parlamentar este de aproximativ 724.000 lei (circa 145.000 euro). Acestei sume i se adaugă diverse indemnizații de conducere pentru grupurile și comisiile parlamentare. Sau alte structuri care implică o funcție de conducere.
Să te tot ocupi de nume de străzi. Mai ales când știi că, pentru a-ți justifica „existența” politică, manualul de inițiere în comunicare recomandă să ai „dușmani”.
O reacție pe măsura reclamației
Primarul din Sfântu Gheorghe, care e director de strategii la nivel național al UDMR, a făcut din această decizie a instanței un mic show.
S-a plâns că „unii vor să arate că noi, cetățenii români de etnie maghiară, suntem de rangul doi și că trebuie ca limba maghiară să fie sub limba română”. El a subliniat că în Sfântu Gheorghe „totuși 80% dintre cetățeni sunt de etnie maghiară”.
Conform site-ului oficial al Primăriei Sfântu Gheorghe, datele de la recensământul efectuat în 2021 arată că „populația municipiului Sfântu Gheorghe se ridică la 50.080 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 56.006 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (69,25%), cu o minoritate de români (18,93%), iar pentru 11,29% nu se cunoaște apartenența etnică”.
O extensie stradală a Muzeului Comunismului
Pentru ca show-ul să fie complet, primarul anunță că nu va arunca plăcuțele, ci le va expune în oraș, pe drumul spre Muzeul Comunismului. „O să facem cea mai mare expoziție permanentă. Expoziția se va numi Spiritul naționalist-comunist al lui Ceaușescu de după ’89. Asta va fi denumirea expoziției permanente, care va porni din centrul orașului și va ține până la Muzeul Comunismului, și unde vom expune toate acele indicatoare”, spune, încântat de idee, primarul.
Pe lângă această problemă, dl primar e supărat și pe cei care au dezlegat bărcuțele de pe lacul de la gară și le-au privit plutind în derivă… Și anunță „toleranță zero” pentru cei care produc stricăciuni în oraș.
În rest, dl Antal Árpád se pregătește în aceste zile să participe la Universitatea de vară de la Tusványos, ediția cu numărul 35. Va lua cuvântul la masa rotundă cu tema „Încotro ne conducem destinul?”. Discuția va fi moderată de parlamentarul FIDESZ Nacsa Lőrinc.