Primarul comunei Ghidfalău, Levente Porzsolt, reacționează după ce unul dintre consilierii ministrului Mediului spune că problema urșilor nu e chiar așa gravă pe cât o prezintă unii. Mai mult, Florin Stoican e de părere că primarii și fermierii profită de pe urma ursului ca să obțină despăgubiri.
„Fiindcă Direcțiile Agricole dau niște despăgubiri foarte mari, unii oameni fac cerere de despăgubire și pentru 2 crengi rupte. Livezile sunt ele părăsite, dar când e vorba de despăgubiri imediat se activează dreptul de proprietate. Ba mai rup și ei câte 5-6 pruni unde rupe ursul 2-3. Primesc unii zeci de mii de lei pentru pomi rupți, cât n-ar lua nici dacă și-ar vinde terenul.
Și știți care dintre oameni sunt cei mai oportuniști?
Politicienii locali.
Despăgubirile au devenit un fel de ajutor social dat de primari sau un soi de mită electorală. Fiindcă oameni au impresia că banii îi dă primăria, nu ministerul. Și fiindcă pe la noi primăria=primarul, nu iau toți despăgubiri, ci aproape numai cei care sunt agreați de primar.
Astfel ursul a devenit fără să știe un aducător de bani în comunitate și un agent electoral. Iar primarii devin mari iubitori de urși”, scrie Florin Stoican pe pagina sa de Facebook.
Levente Porzsolt este și președinte al Asociației Proprietarilor de Păduri din Estul Transilvaniei. Inginer silvic de profesie, el a fost consilier pe probleme silvice al fostului ministru al Mediului, Tanczos Barna, și e cel care a înființat și condus ca inspector general Garda Forestieră Națională.
Redăm dreptul la replica transmis după postarea lui Florin Stoican:
„Mă simt o persoană vizată de acest articol, considerați răspunsul meu ca drept la replica.
Având în vedere, că ne cunoaștem, știu și simpatia dvs. pentru de un anumit partid politic, consider că din acel punct de vedere ați făcut o postare corespunzătoare.
Dar totuși a vedea lucrurile doar dintr-un singur unghi, dintr-un singur punct de vedere, nu este corect.
Nu este corect doar să acuzăm, după cum spuneți sunt de vină ciobanii, persoanele care nu-și mai îngrijesc livezile, sau mai rup crăci din propria livadă, Direcțiile Agricole, politicienii locali și primarii care doar își fac „mită electorală”.
Sunt numai corupți în țara asta? Doar această parte a adevărului există? Dacă îi știți pe cei care fac asemenea lucruri, de ce nu-i denunțați?
Să știți că există și o altă parte de adevăr.
Argumentele bazate pe cifre și date statistice pot da răspuri la următoarele întrebări:
- Care este numărul urșilor conform ultimului studiu științific plătit de minister?
- S-au îmulțit sau nu în ultima perioadă?
- Este ursul o specie în pericol, pe cale de dispariție, la ora actuală în România?
- Pagubele produse de această specie au ritm de creștere sau de descreștere?
- Numărul atacurilor asupra oamenilor este în creștere sau descreștere?
Recunosc, este frumos și convenabil să vorbim despre urs dintr-un apartament sau birou, dar invit pe oricine să vină în satele noastre, să facă plimbări pe străzi sau pe drumurile dintre localități, așa spre înserare, cam de la ora 20, între lanurile de porumb și floarea soarelui care au crescut deja. Să vedem dacă va avea aceeași părere…
Ar trebui să-i vedeți pe acei oameni care se trudesc pentru a face o recoltă pe pământurile lor, cu motorină de 10 lei și, să-și vadă toată recolta distrusă.
Să știți că mai sunt unii, recunosc puțini, care mai vor să-si câtige existența din creșterea animalelor sau din cultivarea pămânului primit moștenire de la bătrânul…. Știți câtă muncă este să menții un gard electric în stare de funcționare? Cel mai simplu este aproape să-l montezi, dar de câte ori trebuie să cosești iarba de pe lângă, să-l verifici nu cumva să fie rupt pe undeva, să te ferești de urs prin câmp…
Te doare inima când vezi oamenii, cică „conviețuind cu ursul” închiși în propriile case devenite propriile închisori păzite cu gard electric. Este normal așa ceva…?
Credeți că Direcția Agricolă dă despăgubirile? Despăgubirea se evaluează de o comisie de cel puțin patru persoane, cu dovezile aferente. Echipele de evaluare a pagubelor, mai ales persoanele din instituiile subordonate ministerului, se tem a face o supraevaluare din cauza repercusiunilor care pot apărea. Fermierii se plâng pentru că procentele de pierdere sunt stabilte cu foarte mare rigurozitate, membri comisiilor se feresc unii de alții.
Ar mai trebui să vedeți și realități din teren.
Credeți că autoritățile locale, primarii nu au altceva de făcut decât să fugă noaptea după urși și să evalueze pagube ziua, să convoace comisii și să împingă hârtii?
Orice păreri ați avea, din realitatea de la fața locului noi vom face totul ca să apărăm oamenii și bunurile lor.
NIMIC NU ESTE MAI PRESUS DECÂT VIAȚA UMANĂ!
Dacă continuăm așa, vom avea o țară cu sate pustii, dar poate unii asta vor….
P.S. Un adevăr pentru cei vor să protejeze „strict”ursul. Prin aceste acțiuni de protecție maximă ați reușit să faceți din „REGELE Carpaților” un animal hulit, inamicul oamenilor, nedorit de nimeni. Cred că n-ați vrut așa, dar câteodată este bine să mai țineți cont și de OM…”
Petiție lansată în județul Covasna
Fermierii și primarii din județul Covasna au lansat la începutul lunii august o petiție online prin care cer ajutor de la autoritățile centrale în privința numărului mare de urși.
Au semnat până acum aproape 3.200 de persoane. Puteți semna AICI.