Duminică, 11 ianuarie, pe site-ul Guvernului României a apărut o „informare pentru presă” în care se încearcă niște explicații pentru majorarea taxelor și impozitelor locale. Justificările oficiale apar după ce o serie de jurnaliști, influenceri și oameni politici apropiați guvernării au încercat, la rândul lor, să explice atacul Guvernului la banii cetățenilor.
„Informarea” spune că se impunea o astfel de „reformă” din mai multe motive. Astfel, „România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.”
Apoi: „Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.”
Și un al treilea „argument”: „Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.”
Nu în ultimul rând, Guvernul spune că această „reformă” fusese asumată prin PNRR încă din 2021-2022.
Să luăm justificările pe rând, fără patimă.
Ponderea din PIB a veniturilor din impozitare ca medie în UE nu este un reper corect. Dacă dl Bolojan ar fi vrut să atingă cifre europene, ar fi fost corect să crească mai întâi veniturile oamenilor. Să dezvolte economia. Să fim „în media” UE și la salarii, nu doar la biruri.
Iar comparația cu alte state e validă doar atunci când comparăm România cu state aflate în situații economice asemănătoare. Să ne comparăm cu statele ieșite de sub dominația sovietică, nu cu Franța sau cu Germania. Iată ce scrie fostul premier și ministru de finanțe (tot liberal) Florin Cîțu: „În fostele state comuniste din UE, veniturile din impozite pe proprietate sunt, în medie, 0,53% din PIB.”
Disproporțiile dintre localități sunt normale.
Dacă dlui Bolojan nu îi plăcea acest lucru, putea să ajusteze în jos. Sau la mijloc. Guvernul a schimbat metodologia și a ajustat …doar în sus! Mai mulți bani de la contribuabili. Iar legătura dintre ajustare și valoarea de piață a proprietăților persoanelor fizice e un non-sens. Piața e diferită, o locuință la Oradea costă mai mult decât una din Alexandria. Deci, dacă ne luăm după „piață”, există …„disproporții majore”!
Printre justificările Guvernului găsim și gradul redus de colectare. Acest lucru este o consecință a incapacității statului de la lucra eficient, nu ține de valoarea impozitelor. Iar faptul că „reforma” aceasta era prevăzută în PNRR nu înseamnă că trebuie pedepsit întreg poporul pentru prostiile făcute de guvernanții săi.
Una dintre cheile de citire a acestei „reforme” care îngenunchează oameni și firme se regăsește într-unul dintre paragrafele „informării”. „Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.”
Practic, Guvernul nu va mai întoarce către administrațiile locale banii din taxe și impozite care ajung în bugetul central. Până acum, o parte din acești bani se întorceau în comunități. Acum vor rămâne în visteria statului, la dispoziția celor care conduc statul. Ce vor face cu acești bani? Vom vedea atunci când se va aproba bugetul de stat pentru 2026. Deocamdată, Guvernul fiind foarte ocupat, nu avem buget.
Foto: gov.ro