Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru azi, la ora 11:00, pentru a discuta implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei – drona căzută azi-noapte peste un bloc din Galați.
„În cursul nopții trecute, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane. Am fost în contact cu ministrul Apărării și au fost luate imediat toate măsurile pentru protejarea populației, iar, în plan diplomatic, au fost informați aliații și partenerii României. Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic. Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora”, a scris premierul interimar Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook.
MApN: Situația e sub control
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a afirmat, în legătura cu drona prăbuşită la Galați, că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă şi a adăugat că situaţia este sub control şi nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfăşurat în apropierea frontierei.
„Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică. Atacul a început în jurul orelor 21:15 şi a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia şi Vylkove.
În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliţie aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT”, a afirmat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în România, la Galați, cauzând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată.
Cele două persoane rănite sunt stabile, fiind internate pentru investigații medicale și tratament de specialitate și nu se pune problema unui transfer către o altă unitate medicală, a informat Ministerul Sănătății, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, este vorba despre o femeie în vârstă de 53 ani, internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, secția de Chirurgie Plastică, și care prezintă arsuri de gradele I și II la picioare, cu retenție de corp străin (sticlă) și de un băiat de 14 ani, internat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘Sf. Ioan’ Galați, secția de Chirurgie, având arsuri la antebrațe, fără probleme respiratorii.
„Ambii pacienți sunt momentan internați în spitalele menționate pentru investigații medicale și tratament de specialitate. Menționăm că pacienții sunt stabili și nu se pune problema unui transfer către o altă unitate sanitară”, a precizat MS.
Nicușor Dan: Răspunsul României este ferm și pe mai multe paliere
Președintele a transmis un comunicat de presă pe această temă:
„Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură, la nivel național, aliat și internațional.
Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.
Forțele Armate Române au acționat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situații, având ordinul ferm de a doborî drona de îndată ce condițiile ar fi permis o astfel de operațiune fără riscul producerii de victime sau distrugeri la sol.
După ce radarele Armatei au detectat drona la intrarea în spațiul aerian național, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit drona în spațiul aerian național. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată pentru că nu au existat condițiile care să permită distrugerea ei fără riscul periclitării accentuate a siguranței populației civile.
Răspunsul României este ferm și pe mai multe paliere.
Am dispus și am angajat următoarele măsuri, parte dintre ele deja realizate:
1. Informarea aliaților – Toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare Aliate este în desfășurare în timp real.
2. Capabilități antidrone Aliate suplimentare – România a solicitat formal ca Aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR.
3. Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU – România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Serviciul Român de Informații au fost mobilizate. Alături de autoritățile locale gălățene, gestionează la fața locului consecințele incidentului. A fost declanșată o anchetă completă privind împrejurările căderii dronei și au fost dispuse expertize tehnice pentru recuperarea fragmentelor în vederea identificării precise a tipului de armament și a traiectoriei. Am cerut Ministerului Afacerilor Externe să prezinte neîntârziat o serie de măsuri de luat în privința relației cu Federația Rusă, proporționale cu această situație atât de gravă.
România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi. Apărarea teritoriului național și a cetățenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituție. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliații noștri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună.
Sprijinul României pentru Ucraina – politic, umanitar, militar și pe drumul integrării europene – rămâne neclintit. Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”.
Foto: IGSU