În jur de 9.000 de hectare de teren agricol sunt înregistrate la APIA Covasna ca fiind cultivate cu cartofi în anul 2026. Cu 2.000 de hectare mai puțin față de anul trecut.
În 2025, pe suprafețele neirigate, producțiile au fost cuprinse între 8 și 18 tone pe hectar, iar pe suprafețele irigate au fost, în general, de 18–25 tone pe hectar. În plus, doar aproximativ 30% din producția obținută a fost considerată vandabilă pentru piața de consum.
„Motivul scăderii este că 2025 a fost un an foarte slab, cu condiții meteo extreme, de la inundații, la secetă. În agricultură… nimic nu e sigur, pentru că nu poți influența vremea”, explică, pentru covasna45.ro, directorul Direcției Agricole Covasna, Kozma Bela.
Pe fondul producțiilor reduse și al proporției mici de cartof comercializabil, costul de producție a devenit anul trecut foarte ridicat. La o producție medie de 18 tone pe hectar și o investiție de aproximativ 30.000 lei pe hectar, costul de producție a depășit 1,5 lei kilogramul. În același timp, prețul obținut de producător la poarta fermei a fost de aproximativ 0,8 lei pe kilogram. Rezultă o diferență semnificativă între costul de producție și prețul de valorificare, care a generat pierderi economice pentru fermieri.
Prin urmare, unii au renunțat la cartof și s-au orientat spre culturi mai puțin pretențioase.
În 2026, situația e ceva mai bună. Producția medie la hectar este de 30 – 35 de tone. Prețul de vânzare la poarta fermei este de 1 leu 20 pe kilogram, în timp ce costul de producție e de aproximativ 1 leu. Profitul nu e așadar mare. Dar măcar nu e pe minus.
„Suntem la mila Domnului”
Județul Covasna avea în jur de 15.500 hectare cultivate cu cartofi în 1990. Cifra s-a menținut și a crescut, astfel încât în 2007, anul aderării, aveam 22.388 de hectare. Un an mai târziu, în 2008, eram deja în piața comună europeană. Lucru care s-a tradus printr-o prăbușire a culturii de cartofi la 13.550 de hectare. Nu am mai depășit niciodată 15.000 de hectare. Iar azi suntem la 9.000.
„Am intrat, la momentul aderării la Uniunea Europeană, într-o piață în care fermierii au capital. Au irigații, au sprijin de la bănci, au subvenții, investesc în tehnologie. La noi a fost și este cum bate vântul. Noi suntem la mila Domnului. Spunem mereu că mai rău nu se poate și apoi vine anul următor în care vedem că ba se poate.
Suntem invadați de importuri.
Pentru că nu avem depozite cu ventilație. Nu avem apă pentru irigații. Nu avem puțuri de mare adâncime și nici surse de apă de suprafață. Fermierii din Franța sau Germania nu concep să nu aibă apă. Sau să nu aibă contract cu traderii pentru vânzarea culturii. La noi nu a investit nimeni în producția de amidon, de fulgi de cartof… abia avem două fabrici de chipsuri. Fermele din sudul țării sunt ca acum 20 de ani… Cartofii din import sunt tratați, nu se înmoaie, nu încolțesc, nu-și schimbă culoarea, arată bine și e acea vorbă că omul mănâncă cu ochii… Chiar dacă ai noștri sunt mai buni la gust!”, explică, pentru covasna45.ro, directorul executiv al Federației Naționale „Cartoful”, Ioan Moroianu.
În acest an, suprafața totală cultivată cu cartof în România înregistrată la APIA este de 26.704 hectare.