Lideri din 13 ţări se întâlnesc astăzi la Kiev pentru a-şi reafirma sprijinul faţă de Ucraina la împlinirea a trei ani de la invazia rusă.
„Avem o întâlnire importantă, un summit. Poate că va fi un punct de cotitură”, a declarat ieri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre această reuniune, la care alţi 24 de lideri se vor alătura prin videoconferinţă. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă în format online, după cum a informat Administrația Prezidențială.
Premierul spaniol Pedro Sanchez se va deplasa la Kiev, la fel şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după cum relatează news.ro. Aceasta din urmă a declarat că a „făcut un bilanţ” al situaţiei împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer.
Emmanuel Macron a reiterat că el şi „colegii săi europeni” sunt „angajaţi într-o revenire justă, solidă şi durabilă la pace” şi că „securitatea europenilor va ieşi întărită” din negocieri.
Confruntaţi cu ameninţarea rusă şi cu schimbarea de direcţie americană, europenii slăbiţi încearcă să se mobilizeze. Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunţat un summit special pentru 6 martie, deoarece „acesta este un moment decisiv pentru Ucraina şi securitatea europeană”.
Liderul creştin-democraţilor germani, Friedrich Merz, care a câştigat alegerile parlamentare de ieri şi are toate şansele să devină următorul cancelar, a făcut imediat din crearea unei „capacităţi autonome de apărare europeană” o „prioritate absolută” ca alternativă la „NATO în forma sa actuală”.
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare a războiului ruso-ucrainean început în 2014.
Invazia, cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, a provocat sute de mii de victime militare și zeci de mii de victime civile ucrainene. În 2024, trupele ruse ocupau aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Dintr-o populație de 41 de milioane de locuitori, aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați intern și peste 8,2 milioane au părăsit țara până în aprilie 2023, creând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial.