Creșterea bugetului pentru pensii implică o creştere a taxării firmelor și populației

Ministerul de Finanțe, condus de Marcel Boloș, avertizează în avizul favorabil dat la legea pensiilor adoptată ieri de Guvern, că „impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă fiind necesare măsuri suplimentare de creştere a veniturilor, respectiv de creştere a taxarii mediului de afaceri și a populației”.

Creșterea bugetului pentru pensii nu va permite ajustarea deficitului bugetar.

Sunt necesare măsuri suplimentare de creştere a veniturilor. Adică, de creştere a taxarii mediului de afaceri și a populației. Aceste creșteri trebuie să acopere o cheltuială de minim 33 miliarde de lei. În procente, înseamnă un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu 2025.

Începând cu 2024, faptul că nu se va reduce deficitului bugetar poate duce la suspendare a fondurilor. Un risc care nu mai poate fi evitat.

„În conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentului 241/2020 privind Mecansimul de Redresare şi Rezilienţă şi art. 19 din Regulamentul 1060/2021 privind Politica de Coeziune, Comisia propune Consiliului suspendarea totală sau parțială a angajamentelor dacă constată că un stat membru nu a luat masuri efective pentru corectarea deficitulul bugetar excesiv”, se arată în avizul Ministerului de Finanțe.

Ministerul de Finanțe a transmis Guvernului un document de 36 de pagini cu observații.

Ministerul spune că avizează acest proiect de lege condiționat de o serie de măsuri.

1. Asumarea de către Guvernul României a unui pachet legislatív de majorare a veniturilor bugetului de stat, începând cu anul 2025, care să asigure un nivel suplimentar minim de 1,8% din PIB, respectiv echivalentul minim a sumei de 33. mid lei, coroborat cu ducerea la indeplinire a jaloanelor 206 şi 207 din PNRR privind microintreprinderile şi reforma fiscală.
2. Asumarea de către Guvernul României a depăşirii țintei de deficit bugetar şi a eventualelor implicații referitoare la depăşirea tintei de deficit bugetar estimată astfel:

3. În situatia în care după intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor se constată din evoluția execuției bugetare o deteriorare a evoluției deficitului bugetar se va analiza posibilitatea eşalonării/aplicarea etapizată a creşterilor de pensii generate de recalcularea acestora.
4. Asumarea unui pachet legislativ pentru consolidarea capacității instituționale a ANAF, AVR şi MF inclusiv măsuri pentru digitalizarea sistemului finanțelor publice;
5. Asumarea unui pachet legislativ suplimentar pentru combaterea evaziunii fiscale (inclusiv pentru accelerarea încasării prejudiciilor din infractiuni economico- financiare);
6. Continuarea măsurilor pentru reducerea de cheltuieli publice și utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru finanțarea serviciilor publice.Fără asumarea acestor măsuri propuse la punctele 1-6 avizul pentru Lege nu poate fi decât negativ întrucât impactul bugetar este nesustenabil pentru Statul român.

De unde se iau bani pentru pensii?

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, nu a știut să indice concret sursa de finanțare pentru cele două majorări de pensii prevăzute în noua lege. Demnitarul a oferit un răspuns vag, pentru ca apoi să admită că soluțiile se vor găsi mai târziu.

„Sunt convinsă că împreună cu colegii din PNL, noi, cei din PSD, colegii din Guvern, vom găsi soluţiile necesare astfel încât românii în 2024 să poată beneficia de creşterile la pensie prevăzute în acest proiect de lege”, a declarat Bucura-Oprescu.