Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 6,1% la sfârșitul anului 2026, după ce în luna iunie urcase la 10,42%. Prognoza este mai slabă decât cea făcută în primăvară. În raportul din mai, BNR estima pentru decembrie o inflație de 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală anticipează acum 3,4%.
Cu alte cuvinte, inflația scade, dar mai încet decât se spera.
De la 10,4% la 6,1%
BNR se așteaptă la o reducere consistentă a inflației în trimestrul al treilea. Explicația este însă importantă. O parte din scădere vine din dispariția din calculul anual a unor scumpiri mari produse anul trecut, în special după eliminarea plafonării prețului energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor.
Dar o inflație care scade de la peste 10% la 6% nu înseamnă că produsele care s-au scumpit se vor ieftini la loc. Înseamnă că prețurile continuă să crească, dar mai încet.
Pentru consumator, diferența este esențială. Dacă un coș de cumpărături a ajuns de la 100 la 110 lei, o inflație mai mică nu îl readuce la 100 de lei. Doar încetinește ritmul în care prețul lui continuă să urce.
Energia și seceta complică socotelile
BNR a revizuit în sus prognoza pentru sfârșitul anului inclusiv din cauza evoluțiilor din energie, dar și a caniculei și secetei. Seceta poate reduce producția agricolă și pune presiune asupra prețurilor alimentelor. În același timp, temperaturile ridicate afectează producția de energie și cresc consumul.
Energia este deosebit de importantă deoarece scumpirea ei nu rămâne doar în factura de electricitate. O fabrică plătește energie. Un magazin plătește energie. Un hotel, o brutărie sau un restaurant fac același lucru. Costurile mai mari ajung, mai devreme sau mai târziu, în prețul produselor și serviciilor.
Același mecanism funcționează în agricultură. O recoltă mai slabă poate însemna materie primă mai scumpă, iar efectul merge mai departe către procesare și apoi către raft.
Inflația de bază rămâne ridicată
Un indicator important urmărit de BNR este inflația CORE2 ajustat, care elimină din calcul unele dintre prețurile cele mai volatile și pe cele administrate. Aceasta arată cât de adânc s-au instalat scumpirile în economie.
BNR estimează că inflația de bază va rămâne la 5,4% la sfârșitul acestui an. Este un semnal că problema nu mai ține doar de un șoc energetic sau de câteva produse care s-au scumpit brusc. Creșterile de costuri s-au transmis în tot mai multe prețuri.
Economia respiră greu
Există însă și un mecanism care poate reduce inflația: oamenii cumpără mai puțin. Consolidarea fiscală, taxele, costurile ridicate și diminuarea puterii de cumpărare pun presiune asupra consumului. Pentru reducerea inflației, cererea mai slabă ajută. Pentru economie, lucrurile sunt mai puțin plăcute.
Când o familie renunță la o achiziție, undeva o firmă pierde o vânzare. Dacă fenomenul se repetă la scară mare, firmele devin prudente. Investesc mai puțin, amână angajările, controlează mai atent salariile și încearcă să reducă din costuri.
De aceea, scăderea inflației nu trebuie confundată automat cu o economie care merge mai bine.
În economia reală, situația este chiar mai simplă decât în graficele BNR
Un restaurant plătește mai mult pentru energie și alimente. O firmă de transport plătește combustibil, salarii și piese. Un producător plătește materia primă, energia și transportul. Un magazin are aceleași costuri, peste care se adaugă chiria și salariile. În același timp, clientul începe să fie mai atent la bani.
Pentru firmele mici, aceasta este una dintre cele mai dificile combinații: costuri încă mari și clienți care cheltuiesc mai prudent.
Este o realitate importantă inclusiv pentru județe precum Covasna, unde întreprinderile mici, turismul, comerțul, agricultura și industria prelucrătoare au o pondere importantă în economia locală.
Când revenim la o inflație „normală”?
Ținta BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de plus/minus un punct procentual. Potrivit actualei prognoze, revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală se amână până spre trimestrul IV din 2027.
România va ieși treptat din episodul inflaționist sever, dar procesul va dura. Iar chiar și atunci când inflația va reveni spre 3%, prețurile mari din ultimii ani nu vor dispărea. Pentru populație, adevărata recuperare va veni abia atunci când veniturile vor începe din nou să crească mai repede decât prețurile.
Iar pentru firme, semnul unei reveniri reale nu va fi doar inflația mai mică, ci întoarcerea clienților, creșterea comenzilor și reluarea investițiilor.
Deocamdată, mesajul BNR este mai degrabă unul de prudență: inflația începe să coboare, dar economia și buzunarele românilor mai au de recuperat.
