Brașovul se numără printre orașele care are cei mai mulți asiatici angajați, spune Liliana Dragomir, directorul AJOFM Brașov, citată de g4media.ro.
„Noi, în ultimii doi ani am avut peste 2.000 de persoane care au fost importate din Thailanda, Filipine, Nepal pentru a rezolva problema forței de muncă a angajatorilor din domeniul HoReCA și Construcții.”
Și în Covasna există muncitori străini, inclusiv în firme de prelucrare a lemnului. Sunt veniți din Sri Lanka sau Nepal. Am mai scris despre ei AICI.
„Există interes din partea firmelor pentru a importa forță de muncă din străinătate și mai ales din zona non-UE. Nu există niște condiții deosebite pentru aceștia angajați care sunt inserați pe piața forței de muncă de la noi. Este, însă, vorba de cultura acestora pentru a putea fi adaptați la nevoile activităților noastre și, în același timp, la cultura noastră românească și europeană, în același timp. Știți că aceștia vin în spate cu niște tradiții privind religia, familia dar și cultul muncii”, mai explică ea.
Dacă în anul 2022 contingentul de angajați non-UE era de 50.000 de persoane la nivel național, de anul trecut Guvernul a dublat numărul persoanelor provenite din alte state din afara Europei care pot lucra în țara noastră.
Măsura a fost luată pentru a rezolva problema forței de muncă de pe piață.
Nepalezi la oi
Criza muncitorilor în agricultură și zootehnie din România are mai multe cauze, printre care și emigrarea masivă. Mulți români aleg să caute condiții de muncă mai bune și salarii mai mari în alte țări din Uniunea Europeană. Peste 50.000 de români au plecat anul trecut din țară, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică, potrivit adevarul.ro.
Fermele agricole și zootehnice rămân fără muncitori într-un ritm alarmant iar asiaticii par a fi soluția salvatoare și în acest domeniu. Pentru administratorul unei gospodării țărănești din satul Focșănei, comuna buzoiană Vadu Pașii, angajarea unor nepalezi a fost alegerea câștigătoare.
„Noi am avut foarte mulți muncitori din România, dar cu ei a fost o experiență neplăcută. Veneau, stăteau două, trei luni, apoi plecau. Eventual ne căutau iarna, când nu aveau ei de lucru în altă parte. Când venea primăvara, plecau. Atunci, am decis să găsim o soluție permanentă. Ne trebuiau oameni care să muncească pe termen lung. Nepalezii lucrează foarte bine, ne înțelegem foarte bine cu ei, sunt conștiincioși”, declară George Fifere, administratorul fermei.
„Nu găsim oameni pentru că nu le mai place munca”
Ferma lui Silviu Marin se află în comuna Balta Albă, județul Buzău, unde creșterea animalelor a rămas una dintre puținele activități generatoare de venit. Deține peste 500 de ovine, pe care le crește singur, de câteva luni, de când i-a plecat ultimul îngrijitor.
A publicat anunțuri de angajare pe rețelele de socializare, a dat veste din om în om că vrea să plătească un cioban pentru a avea grijă de turmă, însă demersul său a fost sortit eșecului. A aflat că mulți dintre vechii ciobani au îmbătrânit ori au murit, iar printre cei tineri nu mai există interes pentru această slujbă. Unii preferă ajutorul social, însă cei mai mulți își găsesc locuri de muncă în alte domenii sau migrează către orașe.
„Nu găsim oameni pentru că nu le mai place munca. Deci, în România am văzut că e o problemă cu oamenii nu numai în sectorul ovine, ci în toate sectoarele, că eu am în agricultură și o fermă vegetală de 130 de hectare, unde și acolo muncesc tot singur. Deci, concluzia, în România s-a pierdut cultul muncii”, mărturisește Silviu Marin, crescător de ovine din Balta Albă.
