Oficialii români care nu sărută drapelul de Ziua Tricolorului ar putea fi amendați cu până la 10.000 de lei, potrivit unui proiect AUR, care a trecut deja de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților. Neparticiparea autorităților la ceremonii ar urma să fie o faptă penală – abuz în serviciu.
Conform proiectului, instituțiile media audiovizuale, publice și private, vor fi obligate să dedice sărbătorii cel puțin 30 de minute din program, pe parcursul întregii zile.
Ceremoniile de ridicare a drapelului pe catarg ar urma să fie obligatorii în toate unitățile de învățământ din țară, iar autoritățile locale din toate orașele și municipiile vor trebui să stabilească o Piață a Tricolorului.
Legea stabilește și ce rugăciune trebuie să rostească preoții la ceremonii.
Ce mai prevede proiectul legislativ?
„Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii societăți românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicație programe și manifestări cultural-educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuității, identității și demnității națiunii române”.
Instituțiile media audiovizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spațiu de timp de cel puțin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.
În toate unitățile militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională se vor desfășura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare și regulamentului propriu de ordine interioară.
În toate școlile aparținând învățământului preuniversitar, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepția zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfășura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de școli, în prezența corpului didactic.
Până în acest moment, partidele parlamentare nu au reacționat public la această inițiativă. Cu excepția UDMR.
Reacție dură
UDMR a transmis imediat un comunicat prin care solicită partidelor să nu voteze un astfel de proiect de lege.
„Proiectul ar reglementa, de asemenea, ordinea ceremoniilor bisericești din bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia bisericilor și libertatea religioasă. Naziștii cereau ca oamenii să își dovedească public supunerea față de autoritate prin fluturarea obligatorie a armelor și jurăminte de credință. În comunism, partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să urmărim și când să aplaudăm. Acum revine aceeași gândire.
Comunitatea maghiară din România este la ea acasă. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie nevoit să demonstreze că își iubește țara cu un sărut la comandă. UDMR nu va vota pentru acest proiect și solicită tuturor partidelor parlamentare să nu susțină nici adoptarea acestuia”.
Pentru proiect au semnat și parlamentari PSD și PNL
Proiectul a fost inițiat în martie 2023 de Mircia Chelaru, pe atunci deputat AUR, astăzi senator al partidului. General în rezervă, Chelaru a fost șef al Statului Major General al Armatei Române. Este unul dintre parlamentarii AUR cu un discurs puternic axat pe patriotism, simbolurile naționale, armată și suveranitate.
Merită subliniat și faptul că, în 2014, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mircia Chelaru. Au reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Dosarul său a fost disjuns dintr-un alt dosar, numit „Case pentru generali”. Acesta viza modul în care şi-au cumpărat locuinţele de serviciu fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi alţi zece generali şi colonei. Chelaru a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Inițiativa legată de tricolor nu aparține însă exclusiv AUR.
Pentru proiectul depus în 2023 au semnat 71 de parlamentari. Pe lângă membrii AUR, figurează pe lista inițiatorilor și parlamentari PSD și PNL. Dar și parlamentari neafiliați și reprezentanți ai minorităților naționale. Senatul a adoptat proiectul în iunie 2023. Pe 8 iunie, 107 senatori au votat pentru. Niciunul împotrivă, niciunul nu s-a abținut. iar acesta a ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional.
