Culturile de porumb, cartof, grâu și rapiță din județul Covasna sunt vulnerabile la secetă pe termen lung, arată o analiză realizată în cadrul proiectului KÉZDI Adapt – CLIMAAX. Un proiect din care municipiul Târgu Secuiesc face parte, alături de 32 de regiuni din Europa. Prin el se caută soluții pentru gestionarea riscurilor climatice.
Concret, CLIMAAX analizează fenomenele care afectează agricultura și populația – secetă, inundații, caniculă. Soluțiile din proiect vor proteja fermierii și localnicii pe termen lung.
Ca definiție, CLIMAAX înseamnă „Cadrul și setul de instrumente pentru evaluarea riscurilor și vulnerabilității climatice”. Este finanțat cu fonduri directe din UE prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont Europa al Uniunii Europene („HORIZON-MISS-2021-CLIMA-02”).
În ultimele zile, proiectul KÉZDI Adapt a finalizat o evaluare a pericolelor și riscurilor legate de secetă agricolă pentru Târgu Secuiesc și județul Covasna. A fost analizat impactul schimbărilor climatice asupra producției de cartofi, porumb, grâu și rapiță la nivel microregional.
Analiza a comparat impactul proiectat al secetei între perioada viitorului apropiat (2026-2030) și perioada de la mijlocul secolului (2046-2050). S-a concentrat pe reducerea randamentului culturilor și pierderile de venituri asociate. Folosind variabile la scară redusă, evaluarea a oferit o înțelegere detaliată a pericolelor și riscurilor locale legate de secetă. Drept urmare, se vor dezvolta strategii de adaptare regionale și locale mai eficiente.
Evaluarea a confirmat, de asemenea, modele consistente de vulnerabilitate a culturilor la diferite scări. Porumbul a apărut ca fiind cultura cea mai sensibilă la secetă, urmată de cartof, în timp ce grâul și rapița au prezentat niveluri mai scăzute de vulnerabilitate.
O constatare esențială a studiului este provocarea tot mai mare reprezentată de stresul hidric.
Bilanțul climatic negativ persistent al apei în scenariile viitoare indică o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Se subliniază necesitatea unor sisteme de irigații îmbunătățite și a unor strategii mai eficiente de gestionare a apei.
Evaluările economice au reflectat aceste tendințe, porumbul reprezentând cea mai mare parte a pierderilor proiectate. Conform scenariului, se preconizează că pierderile economice pentru porumb în viitorul apropiat vor depăși 1,38 milioane EUR, deși unele culturi prezintă impacturi reduse până la mijlocul secolului, reflectând potențial efectele de adaptare sau schimbarea condițiilor climatice.
Constatările oferă îndrumări valoroase pentru selecția culturilor și planificarea irigațiilor. Dar și măsurile de rezistență la schimbările climatice care vizează consolidarea sustenabilității pe termen lung a agriculturii în regiune.
Lecții-cheie învățate
Metodologia este decisivă: Proiectarea fluxului de lucru, scara spațială, alegerea modelului și integrarea datelor locale controlează puternic magnitudinea și credibilitatea rezultatelor impactului secetei. Analizele regionale ample supraestimează adesea pierderile, în timp ce abordările locale fin ajustate oferă informații mai realiste și practice.
Vulnerabilitatea culturilor este extrem de diferențiată: Porumbul prezintă în mod constant cea mai mare sensibilitate la secetă, urmat de cartof, în timp ce grâul este cel mai puțin afectat. Acest model este valabil la toate scalele, dar necesită o calibrare locală pentru o profilare precisă a riscurilor.
Stresul hidric este structural și în creștere: Bilanțul hidric climatic negativ persistent generează riscuri biofizice și economice semnificative (în special pentru porumb), subliniind nevoia urgentă de îmbunătățire a gestionării apei, irigațiilor și a strategiilor de adaptare specifice la nivel local.
Din România, trei instituții sunt parte în proiectul CLIMAAX: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Bazinul hidrografic Putna și Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, prin „KÉZDI_adapt”.
Viceprimarul municipiului și responsabil cu acest proiect este dr. Szilveszter Szabolcs.
„Seceta nu este doar o problemă de mediu: unul dintre principalii factori de inflație în România în 2023 a fost seceta de lungă durată, care a provocat o penurie semnificativă de alimente, în special în domeniul produselor agricole. Sectorul agricol român a acumulat o pierdere de 2 miliarde de euro în 2023, iar viitorul nu este încurajator. Potrivit experților în climă, situația actuală este doar începutul. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor fi complet expuși la vreme extremă”, subliniază, dr. Szilveszter Szabolcs.
Sursa și detalii: AICI
Am mai scris pe acest subiect AICI.