În județul Covasna sunt aproape 2.400 de urși, iar pagubele produse de ei cresc de la an la an. În anul 2026, până în data de 20 octombrie, sunt înregistrate 409 dosare de despăgubiri în valoare de 1.870.578 de lei. Comparativ, în 2025 suma a fost de 986.078 de lei până la sfârșitul anului. Iar din acest an mai sunt două luni.
Situația animalelor omorâte de urși în 2026 în județul Covasna:
- 292 de oi, comparativ cu anul trecut, când au fost 169,
- 75 de vaci, comparativ cu 53 în 2025,
- 701 păsări față de 227 anul trecut.
Cifrele au fost prezentate de Gheorghe Neagu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna.
Urșii au distrus și culturi agricole.
„La floarea soarelui avem o creștere semnificativă a distrugerilor. Dacă anul trecut aveam un hectar, anul acesta avem 36 de hectare, la porumb anul trecut am avut 66 de hectare, până în prezent avem 122 de hectare. La sfecla de zahăr anul trecut au fost 5 hectare, anul acesta deja avem 12 hectare. Și au mai apărut două culturi interesante pentru urs, morcovul și dovleacul, unde avem sub un hectar la ambele culturi.
La atac la om anul acesta avem 3 atacuri, ultimul la Zălan. Avem omul găsit mort mâncat de urs la Benin Vale. Deși autoritățile nu s-au pronunțat deocamdată dacă a fost mâncat de urs sau de alte animale. Și avem cetățeanul de la Barcani care a fost atacat de urs în grădina casei”, a explicat Neagu.
86 din 2.400
Referitor la efectivul estimat de asociațiile de vânătoare, se situează undeva în jurul la 2.400 de exemplare, spune directorul APM.
„Anul acesta, conform legii 190, avem 86 de exemplare, nivel de prevenție, repartizate pe cele 36 de fonduri de vânătoare existente în județul Covasna. O remarcă pe care aș dori să o fac: și fondurile de câmp au primit 1-2 urși, având în vedere că ursul s-a mutat și în zona de câmpie. Sunt în zona cu porumb, pe malul râurilor, Râul Negru, Olt”.
Anul acestă, urșii agresivi care au venit în localități au fost extrași. NUmărul acestora este de 31 până în prezent, față de 20 câți au fost recoltați anii trecuți.
„Relocarea se menține la un standard aproximativ ca și anul trecut, avem până acum 16 relocări. Aceste relocări, după părerea noastră, nu au efectul scontat. Relocările sunt cu cheltuieli, cu personalul, cu tranquilizarea, cu transportul și de multe ori cei care au fost relocați după o perioadă de timp au apărut din nou în vechiul habitat”, mai spune șeful APM.
Tușnad: stațiune pustie
Gheorghe Neagu susține că ideea de „conviețuire” cu ursul nu funcționează. A dat exemplu stațiunea Tușnad, unde s-au luat câteva măsuri de descurajare a urșilor: tomberoane anti-urs, garduri electrice și eliminarea pomilor fructiferi. Numărul alertelor la 112 a scăzut. Dar cu ce preț?
„Eu am trecut prin Tușnad și după ora 7 seara străzile sunt pustii. Nu se plimbă nimeni, e stațiune turistică, din păcate, unde ar trebui ca lumea să vină să se destindă. Dar nu au curajul ca după ora 7 sau mai ales după ora 6 să mai ieși pe stradă.
Și în această perioadă există posibilitatea de a te întâlni cu ursul pe stradă. Deci s-au făcut niște pași, într-adevăr, cu ajutorul ONG-urilor, s-au îngrădit, într-adevăr, pubelele, nu se mai poate apropia, dar urșii coboară după mâncare, având în mental că acolo vor găsi mâncarea. Deci, din păcate, am înțeles că și numărul celor care vin în stațiune a mai scăzut datorită acestor impedimente”.
Răspunsurile pentru situația legată de numărul urșilor trebuie căutat la ONG-uri.
„Căutați răspunsul la ONG-uri, căutați răspunsul la autorități care, de-a lungul anilor, în afară de vorbe, nu au făcut mare lucru. Hai să fim serioși, să spunem lucrurile așa cum sunt. Pentru că efectiv aruncăm cu bani (pentru despăgubiri). La noi în Covasna e suma asta, dar la Mureș e și mai mare. Și în Arges în zona de munte sunt probleme cu urșii. Și la Buzău. Și la Harghita. O parte din Neamț, o parte din Prahova. Zona Predal – Sinaia – Bușteni. La Mureș un tânăr a fost atacat de urs pe câmp, când era la strânsul recoltei. La Zălan la noi a atacat femeia pe stradă când ducea copilul la școală. Primarul trebuie să trimită acum microbuzul să adune copiii, pentru că nu mai au curaj să meargă pe stradă”, a subliniat Gheorghe Neagu.