Urșii nu pot mai pot fi ignorați! Protejarea biodiversității nu poate însemna ignorarea fermierilor, a crescătorilor de animale sau a pagubelor produse de speciile protejate. Acesta este mesajul transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în cadrul consultării Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate.
România cere reguli europene mai flexibile și mai bine adaptate realităților din teren.
Pentru că una este să protejezi o specie aflată în declin și alta este să gestionezi o populație care a crescut și care generează tot mai multe conflicte.
Urșii produc pagube de milioane de lei
Problema nu este una teoretică. În România, pagubele provocate de urși înseamnă animale ucise, culturi distruse și bani plătiți din bugetul public.
Datele oficiale arată amploarea fenomenului:
| Perioada / anul | Dosare pentru pagube produse de urs | Despăgubiri |
|---|---|---|
| 2019 | 1.611 | 436.215 lei |
| 2020 | 1.791 | 5.431.724 lei |
| 2021 | 2.766 | 7.176.289 lei |
| 2022 | 2.490 | 8.451.806 lei |
| 2019–2022 | 8.658 | 21.496.034 lei |
| 2023 | 3.346 | 11.085.361 lei |
Pentru 2023, datele publicate de autorități indică peste 11 milioane de lei despăgubiri pentru pagubele produse de urși, dintr-un total de 13,19 milioane de lei acordate pentru pagube produse de fauna sălbatică.
Cifrele spun ceva important: conflictul dintre om și fauna sălbatică are și un cost economic real.
Iar costul nu este suportat doar de fermier. Atunci când statul plătește despăgubiri, factura ajunge, în cele din urmă, în bugetul public.
MADR cere reguli adaptate realității
MADR a finalizat chestionarul transmis Comisiei Europene în cadrul evaluării de tip „stress test” a Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice și a Directivei 92/43/CEE privind habitatele.
Consultarea europeană urmărește să identifice problemele apărute în aplicarea celor două directive, suprapunerile și sarcinile administrative inutile.
România susține că este nevoie de reguli clare, predictibile și fundamentate științific.
Mai mult, MADR consideră necesară simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare.
Argumentul este simplu: dacă o specie protejată ajunge la un statut favorabil de conservare și populația sa crește semnificativ, managementul ei trebuie să poată fi adaptat situației reale.
Nu toate statele membre au aceeași situație. Nu toate au aceleași populații de carnivore mari. Și nu toate au aceleași sisteme agricole.
Protecția biodiversității nu trebuie să fie împotriva fermierilor
În România, problema urșilor este doar unul dintre exemple.
MADR menționează și pagubele produse de ciori și cormorani agriculturii, zootehniei și acvaculturii.
În cazul urșilor, impactul este însă deosebit de vizibil. În județe precum Covasna, Harghita sau Mureș, fermierii se confruntă periodic cu animale omorâte și culturi afectate. Numai în județul Mureș, de exemplu, în 2025 au fost înregistrate 620 de dosare de despăgubire pentru pagube produse de urși și lupi, cu o valoare totală de 4,4 milioane de lei.
Î n județul Covasna, în 2024, au fost 417 cazuri în care pagubele au fost atribuite urșilor și 42 lupilor, din 463 de solicitări de despăgubiri. În aceste atacuri au fost omorâte 192 de bovine, 250 de ovine, 6 porcine, 5 cabaline și 250 de păsări, iar urșii au distrus stupii a 68 de familii de albine.
Pentru 2025, Prefectura Covasna menționează 235 de cazuri de pagubă, cu 477 de animale domestice omorâte și 30 de stupi distruși.
Pentru Harghita, datele pentru 2023 sunt foarte clare: au fost înregistrate 538 de pagube provocate de animale sălbatice, dintre care 505 au fost provocate de urși și 33 de lupi. Valoarea totală a pagubelor provocate de animalele sălbatice a depășit 2 milioane de lei, iar urșii au fost responsabili pentru 93% dintre cazuri.
| Județ | An | Date privind pagubele produse de urși |
|---|---|---|
| Covasna | 2024 | 417 cazuri atribuite urșilor; 192 bovine, 250 ovine, 6 porcine, 5 cabaline și 250 păsări ucise |
| Covasna | 2025 | 235 cazuri de pagubă; 477 animale domestice ucise; 30 stupi distruși |
| Harghita | 2023 | 505 pagube provocate de urși din 538 cazuri de faună sălbatică; peste 2 milioane lei pagube totale |
| Harghita | 2024 | peste 2 milioane lei pagube provocate de urși și lupi |
Așadar, discuția despre conservarea biodiversității trebuie să includă și protecția activității agricole.
Fermierul nu poate fi transformat în victima colaterală a unei politici de conservare.
Mai multă flexibilitate, nu mai puțină protecție
MADR nu propune renunțarea la protejarea biodiversității.
Propune ca protecția să fie făcută inteligent.
Managementul speciilor trebuie să se bazeze pe date științifice, pe evoluția populațiilor și pe situația concretă din fiecare stat membru.
Acolo unde populațiile sunt stabile sau în creștere și apar pagube importante, trebuie să existe posibilitatea unor intervenții eficiente și rapide.
Protecția unei specii nu poate fi confundată cu protejarea necondiționată a fiecărui exemplar, indiferent de consecințe.
Pentru România, obiectivul ar trebui să fie clar: biodiversitate protejată, dar și agricultură funcțională, fermieri protejați, securitate alimentară și siguranță publică.
Iar mesajul MADR către Bruxelles este unul care merită urmărit: regulile europene trebuie să țină cont și de realitatea din teren, nu doar de obiectivele scrise în documente.
P.S.
În acest context, în județul Covasna a fost lansată petiția „Salvați-ne de numărul excesiv de urși!”, după ce președintele a retrimis în Parlament, pentru reexaminare, legea privind majorarea cotelor de prevenție și intervenție pentru ursul brun.
Inițiatorii petiției cer promulgarea de urgență a legii și atrag atenția asupra creșterii populației de urși, a numărului de incidente și a pagubelor produse comunităților locale.
Potrivit datelor invocate de inițiatori și autoritățile locale, populația estimată de urși din Covasna a ajuns la aproximativ 2.400 de exemplare, față de circa 1.200 în 2016.
Petiția poate fi semnată aici: „Salvați-ne de numărul excesiv de urși!” – Petiția din Covasna
