În guvernul de la Kiev era un ministru al apărării civil, care privea diferit la război față de militari. Mihailo Fedorov era antreprenor în domeniul tehnologiei. Înainte de a fi ministru al apărării, a fost ministru al Transformării Digitale.
Mandatul său la apărare a fost scurt. A fost numit în ianuarie anul acesta, în plin război. A fost demis acum câteva zile, cu ocazia unei remanieri a guvernului. Tot în plin război.
Ca ministru al apărării, Fedorov a apăsat pe pedala dezvoltării tehnologice. Mai multe drone, mai puțină birocrație. Date procesate cu ajutorul inteligenței artificiale. Stil de management civil, inspirat de firmele de IT.
Război asimetric versus scheme militare clasice
Ca filozofie, Fedorov a pornit de la premisa că un război de apărare contra Rusiei nu poate fi decât asimetric. Cu „lovituri sub centură”. Cu atacuri și contraatacuri surprinzătoare pentru adversar. Lovituri cu drone asupra infrastructurii de pe teritoriul rus. O schemă cu multe reușite.
Cu toate acestea, Zelenski l-a demis pe Fedorov.
Linia „modernă” a lui Fedorov nu se potrivea cu stilul militarilor din conducerea armatei ucrainene. „Clasicii” au câștigat. E drept, și comandantul armatei a fost schimbat. Zelenski l-a demis pe generalul Oleksandr Sîrski. Noul comandant-șef al armatei este generalul Mîhailo Drapatîi.
Un parlamentarul din opoziție, Iaroslav Iurcișin, a declarat pentru Kyiv Independent (citat de Radio România): „Fedorov este înlăturat din cauza conflictului cu Sîrski, cu vechiul sistem militar și cu toți cei asociați corupției din domeniul apărării”.
Și dacă totul este despre bani?
Schimbările în conducerea apărării și armatei din Ucraina pot fi privite și în cheia „stilului” de război. „Stilul” modern al lui Fedorov, cu rezultate dure și spectaculoase în inima Rusiei, putea crește capacitatea de negociere a Ucrainei într-un eventual proces de pace.
În același timp, „diversiunile” coordonate de Fedorov puteau provoca Rusia să atace la alt nivel, chiar nuclear. O situație care putea duce la orice, inclusiv la un război mondial.
Ce opțiuni există între pace și război mondial?
Răspuns: războiul obișnuit. Cel în care se mobilizează resurse de tot felul – de la bani, la arme. De la cereale, la petrol. În războiul obișnuit, oamenii obișnuiți mor. Sau sunt schilodiți. Sau își pierd casele și bunurile. Dar tot în războiul obișnuit, oamenii „neobișnuiți” se îmbogățesc.
Cine sunt acești oameni „neobișnuți”? Nici răspunsul la această întrebare nu e greu. În război, decid conducătorii statelor. Așa că uitați-vă la ei. La decidenți. La toți, inclusiv la ai noștri. Credeți că dacă era pace în Ucraina își permitea România să stea cu un guvern demis și un președinte care nu e în stare să ia nicio decizie importantă? În timp ce președintele nostru trece hăbăuc pe lângă el însuși, cineva face bani din război, înarmare, speculă etc. Și (încă) niciunul dintre ie nu are de gând să se oprească.
Carl Philipp Gottlieb von Clausewitz (n. 1 iulie 1780 – d. 16 noiembrie 1831) a fost un om de arme din Prusia, istoric și teoretician militar. A devenit faimos pentru tratatul său militar Vom Kriege (Despre război), tradus în multe limbi, inclusiv limba română. (Wikipedia)
Foto cu chatgpt.com