Clusterul Balneoturistic Transylvania, în parteneriat cu Asociația Natura Vita și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, organizează, pe 8 și 9 octombrie 2026, la complexul Panorama din Sfântu Gheorghe, evenimentul BalneoVita, o inițiativă regională pentru sănătate, balneologie și dezvoltare durabilă.
Inițiativa urmărește crearea unui cadru de colaborare pentru revitalizarea și dezvoltarea durabilă a stațiunilor balneare din Regiunea Centru, prin conectarea administrației publice, mediului academic, specialiștilor și comunităților locale.
Evenimentul se va axa pe mai multe direcții de dezbatere. Una dintre acestea este „pădurea care vindecă”.
Cum susțin pădurea sănătoasă și aerul curat viața unei stațiuni balneare?
Pădurea contribuie la condițiile în care o stațiune balneară își poate îndeplini rolul de loc al îngrijirii și refacerii. Coronamentul arborilor atenuează extremele de temperatură, iar umbra și contactul cu natura pot face timpul petrecut în aer liber mai plăcut.
Aceste calități depind de sănătatea pădurii, de continuitatea vegetației și de condițiile locale (conform De Frenne și colaboratorii, 2019).
„Cum contribuie la refacerea culturii balneare? În tradiția balneară europeană, promenadele legau izvoarele și parcurile de pădurile din jur. Plimbarea și popasul făceau parte din ritmul curei. Recuperarea acestor legături poate readuce natura în experiența cotidiană a stațiunii, prin trasee accesibile, locuri de odihnă și activități adaptate nevoilor oamenilor (Great Spa Towns of Europe). Pentru stațiunile din România, această perspectivă invită la îngrijirea pădurii ca resursă comună a sănătății, identității locale și vieții comunității”, explică Vajda Lajos, reprezentant al Clusterului Balneoturistic Transylvania.
Teme de reflecție și cercetare
• Sănătatea pădurii. În ce stare sunt pădurile din jurul stațiunilor? Cum le afectează seceta, fragmentarea și presiunea construcțiilor?
• Aerul și microclimatul. Ce știm din măsurători despre aerul stațiunii și despre diferențele dintre pădure, parc și zonele construite? Cum ar putea aceste date să ghideze dezvoltarea?
• Legături de recuperat. Ce poteci și promenade ar putea reconecta tratamentul cu mișcarea și odihna în natură, păstrând liniștea și biodiversitatea? Cum ar arăta dezvoltarea stațiunilor noastre dacă sănătatea pădurii și calitatea aerului ar conta în fiecare decizie?
Stațiuni mai sănătoase
„Balneologia înseamnă mai mult decât tratament: este întâlnirea dintre natură, sănătate, arhitectură, cultură și comunitate. Stațiunile balneare pot deveni infrastructuri ale unei societăți mai sănătoase, mai reziliente și mai conștiente de propriile resurse, în acord cu principiile dezvoltării durabile și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”, mai precizează Vajda Lajos.
Evenimentul de la Sfântu Gheorghe se va axa pe mai multe direcții de dezbatere:
- Peisajul terapeutic
- Pădurea care vindecă
- Patrimoniul construit
- Memorie, cultură și viață socială
- Comunitatea
- Educație, cunoaștere și implicare
- Balneologia contemporană
- Patrimoniu digital și comunicare
- Cercetare multidisciplinară
- Guvernanță, cooperare teritorială și europeană.
Despre Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania”
A fost înființat în 2014 și implică peste 50 de actori al domeniului din toată România cu activitate în Regiunea de Dezvoltare Centru. Organizația și-a propus să contribuie la dezvoltarea domeniului balnear și implicit la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. În acești ani de activitate a clusterului s-a cristalizat un concept sustenabil privind reconstituirea culturii balneare la nivelul stațiunilor aparținând Regiunii Centru în concordanță cu Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă. Conceptul prevede 7 componente elementare care trebuie să funcționeze în sinergie pentru un fenomen turistic sănătos și sustenabil: natura înconjurătoare, aspectul stațiunilor, bazele de tratament și resursele naturale, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, comunitate și grupul țintă.
