Invitat la emisiunea „Academica” de la Radio România Actualități, membrul corespondent al Academiei Române și rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, prof. univ. dr. Ioan Abrudan, a vorbit despre starea pădurilor, exploatarea forestieră, situția urșilor și, nu în ultimul rând, despre felul în care deciziile politice pot influența gestionarea resurselor naturale.
Specialist în împăduriri, regenerarea arboretelor, management forestier și politici forestiere, Abrudan a insistat asupra necesității de a separa percepția publică de datele științifice. În opinia sa, pădurea este un subiect care generează emoție, iar tocmai de aceea poate fi folosit cu ușurință în discursul politic.
Ursul, exemplul unei decizii politice cu efecte nedorite
Unul dintre cele mai importante exemple aduse de profesor pentru a explica relația dintre știință și politică este cel al ursului brun.
Abrudan amintește că, în 2016, a fost interzisă vânătoarea la urs. Potrivit acestuia, specialiști din universități și institute de cercetare au avertizat încă de atunci asupra riscului creșterii populației și apariției unor probleme de siguranță pentru oameni.
În anii care au urmat, susține profesorul, numărul conflictelor dintre oameni și urși a crescut, fiind înregistrate victime, persoane rănite și pagube în gospodării și în agricultură. În același timp, ursul a ajuns tot mai frecvent în localități și chiar în zone de câmpie.
Abrudan susține că studiile realizate ulterior au indicat o populație de urs de cel puțin 12.000 de exemplare în România. O cifră peste ceea ce consideră el capacitatea naturală a habitatelor.
Pentru profesor, cazul ursului demonstrează riscurile pe care le poate produce o decizie luată fără suficientă raportare la datele științifice. După mai mulți ani, în 2024, s-a revenit la posibilitatea gestionării populației prin vânătoare.
Exemplul este important pentru că, în viziunea lui Abrudan, problema nu este doar una de protecție a unei specii, ci și una de siguranță publică și de gestionare corectă a ecosistemului.
„Au trecut 8 ani din 2016 până în 2024, ani în care ce s-a întâmplat? Populația a fost afectată: oameni morți, oameni răniți, pagube foarte mari în culturile agricole și nu numai. Iar ursul, din regele pădurii a ajuns în percepția publică gunoierul orașelor. Deci au pierdut și oamenii, a pierdut și specia. Ca peste 8 ani, adică în 2024, să se revină din nou la posibilitatea vânării acestei specii, după ce studiile făcute prin metode acceptate la nivel internațional, recunoscute, oficial și de autoritate – de Ministerul Mediului, chiar de actualul ministru al Mediului, arătau că România are cel puțin 12.000 de exemplare de urs. Cu mult peste capacitatea pădurilor de României, cu tot felul de anomalii. Urși în orașe, urși în zona de câmpie. V-am dat acest exemplu ca să vedeți un subiect care creează emoție în momentul în care ajunge pe mâna nespecialiștilor, poate să ducă la efecte foarte grave și pentru natură”, spune prof. Abrudan.
Când politica se întâlnește cu știința
Profesorul consideră că pădurea și fauna sunt teme care pot fi ușor transformate în subiecte politice, tocmai pentru că generează emoție.
„De multe ori, atunci când are de ales între o variantă care aduce voturi și alta care nu-i aduce voturi, dar este cea corectă profesional, politicianul alege varianta care aduce voturi”, afirmă profesorul.
Interviu audio complet, AICI.
În urmă cu câteva zile, un tânăr a fost rănit de urs la o stână din Boița, Sibiu. Detalii, AICI.
