În cea de-a doua etapă a proiectului european CLIMAAX, specialiștii parteneri din cadrul KÉZDI Adapt au analizat impactul secetei asupra principalelor culturi din zona Târgu Secuiesc și județul Covasna. Rezultatele arată că schimbările climatice vor pune o presiune tot mai mare asupra agriculturii locale. Dar oferă și informații valoroase pentru dezvoltarea unor soluții de adaptare.
Schimbările climatice nu mai reprezintă o preocupare pentru viitorul îndepărtat. Fermierii din județul Covasna resimt deja efectele perioadelor de secetă, ale temperaturilor ridicate și ale distribuției tot mai imprevizibile a precipitațiilor.
Tocmai de aceea, proiectul KÉZDI_Adapt își propune să ofere comunității locale instrumentele necesare pentru a înțelege aceste schimbări. Și pentru a identifica cele mai eficiente măsuri de adaptare.
În cadrul celei de-a doua etape a proiectului, echipa de specialiști a analizat riscul de secetă agricolă în microregiunea Târgu Secuiesc și la nivelul județului Covasna. Cercetarea s-a concentrat asupra culturilor de cartof, porumb, grâu și rapiță. S-a evaluat modul în care acestea ar putea fi afectate în următoarele decenii de modificările climatice.
KÉZDI_Adapt aduce analiza mai aproape de realitatea din teren
Unul dintre punctele forte ale proiectului KÉZDI Adapt este abordarea la scară locală. În locul unor estimări generale, valabile pentru regiuni întinse, specialiștii au utilizat date detaliate privind clima, tipurile de sol și particularitățile agriculturii din zona Târgu Secuiesc.
Această metodă permite identificarea diferențelor dintre terenurile agricole și oferă rezultate mult mai apropiate de realitate. Potrivit echipei KÉZDI_Adapt, evaluările realizate la nivel microregional sunt esențiale pentru planificarea unor măsuri eficiente de adaptare la schimbările climatice și pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile.
Porumbul și cartoful sunt cele mai vulnerabile culturi
Analiza realizată în cadrul proiectului confirmă faptul că nu toate culturile agricole reacționează la fel în condiții de secetă.
Porumbul este cultura cea mai sensibilă la lipsa apei, fiind urmat de cartof. În schimb, grâul și rapița se dovedesc mai rezistente în fața deficitului hidric.
Rezultatele arată că introducerea unor date locale – precum calendarul culturilor, caracteristicile solului și perioadele de vegetație – permite estimări mult mai precise. Și ajută la identificarea vulnerabilităților specifice fiecărei culturi. Aceste informații pot sta la baza unor decizii mai bune privind alegerea culturilor și planificarea activităților agricole.
Apa: resursa-cheie
Una dintre cele mai importante concluzii ale proiectului este că deficitul de apă riscă să devină o problemă structurală pentru agricultura din județul Covasna.
Deși unele scenarii climatice indică o ușoară creștere a cantității totale de precipitații în următoarele decenii, aceasta nu va compensa pierderile generate de evaporare și de consumul de apă al culturilor. Cu alte cuvinte, nu contează doar cât plouă într-un an, ci și momentul în care cad precipitațiile. Dar și disponibilitatea apei în perioadele critice pentru dezvoltarea plantelor.
Analiza arată că necesarul de irigații va rămâne ridicat pentru toate culturile studiate, în special pentru cartof și porumb. Ceea ce evidențiază necesitatea dezvoltării unor sisteme moderne de gestionare a apei și a unor soluții eficiente pentru economisirea acestei resurse.
Seceta înseamnă și pierderi economice
Rezultatele obținute în cadrul proiectului KÉZDI Adapt evidențiază că efectele secetei nu se limitează la scăderea producției agricole.
Pierderile de recoltă se transformă direct în pierderi economice, iar porumbul este cultura care înregistrează cel mai mare risc financiar. Estimările realizate de echipa proiectului indică pierderi care pot depăși 1,38 milioane de euro în anumite scenarii climatice analizate. În cazul celorlalte culturi, impactul este mai redus, însă dependența de resursele de apă rămâne ridicată.
Aceste rezultate demonstrează că schimbările climatice reprezintă nu doar o provocare de mediu, ci și una economică. Are efecte directe asupra fermierilor și asupra dezvoltării agriculturii locale.
KÉZDI_Adapt oferă informații pentru deciziile de mâine
Scopul proiectului nu este doar acela de a descrie riscurile climatice, ci și de a sprijini autoritățile și fermierii în luarea unor decizii bazate pe date științifice.
Evaluările realizate în cadrul proiectului pot contribui la planificarea investițiilor în infrastructura de irigații și la alegerea unor culturi mai bine adaptate noilor condiții climatice. Dar și la elaborarea strategiilor locale de adaptare.
În același timp, rezultatele proiectului pot reprezenta un sprijin important pentru accesarea finanțărilor europene dedicate rezilienței climatice și dezvoltării durabile a agriculturii.
Adaptarea începe acum
Concluzia celei de-a doua etape a proiectului este clară: schimbările climatice modifică deja condițiile în care se desfășoară agricultura din județul Covasna.
Evaluările realizate la nivel local demonstrează că soluțiile eficiente trebuie construite pornind de la realitățile fiecărei comunități. Gestionarea inteligentă a resurselor de apă, investițiile în infrastructura de irigații și utilizarea informațiilor climatice în procesul de planificare vor deveni elemente esențiale pentru menținerea competitivității agriculturii locale.
Prin activitățile sale, proiectul contribuie la înțelegerea acestor provocări și pune la dispoziția comunității locale informații care pot sta la baza unor politici publice și a unor măsuri concrete de adaptare. Într-un context în care schimbările climatice devin tot mai vizibile, astfel de proiecte reprezintă un pas important pentru protejarea agriculturii și pentru dezvoltarea durabilă a județului Covasna.
Despre proiectul CLIMMAX
Trei instituții din România sunt parte a proiectului european CLIMAAX. Acesta se traduce prin „Cadrul și setul de instrumente pentru evaluarea riscurilor și vulnerabilității climatice” și e finanțat cu fonduri directe din UE prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont Europa al Uniunii Europene („HORIZON-MISS-2021-CLIMA-02”).
Proiectul analizează fenomenele care afectează agricultura și populația – secetă, inundații, caniculă etc – și încearcă să găsească soluții prin care fermierii și localnicii să fie protejați pe termen lung.
Primăria Târgu Secuiesc e una din cele trei instituții, alături de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Bazinul hidrografic Putna.
Concret, Târgu Secuiesc a fost selectat ca una dintre cele 32 de regiuni europene care vor beneficia de un cadru inovativ pentru evaluarea riscurilor climatice, concentrându-se pe amenințările majore precum seceta, valurile de căldură și inundațiile. Datorită acestui proiect, autoritățile locale vor avea acces nu doar la resurse financiare, ci și la expertiză tehnică, contribuind astfel la dezvoltarea unor planuri eficiente de adaptare care vor proteja pe termen lung viața și bunăstarea locuitorilor.
Sursa: CLIMAAX