Cine s-ar fi gândit că într-o cameră de hotel de 4 stele se pot folosi textile cum sunt perdelele, prosoapele sau așternuturile reutilizate? Și totuși, se întâmplă. Inițiatorul acestui nou model economic sustenabil este Clusterul „Transylvania Textile and Fashion” din Sfântu Gheorghe. Adică o asociere de firme din domeniul textil care se uită cu grijă la resursă și ia măsuri pentru a scădea impactul negativ uriaș pe care acest sector îl are asupra mediului. Este, de altfel, direcția spre care, vrem, nu vrem, ne îndreptăm cu toții.
Tema reutilizării materialelor a fost, de altfel, subiectul principal al Conferinței „EcoTexHoReCa: Expo și Conferință pentru Textile Sustenabile în Industria Ospitalității”, organizată pe 16 și 17 octombrie, la Băile Tușnad, de Asociația Profesională „Transylvania Textile & Fashion” din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.
O viață mai sănătoasă
Reutilizarea unui material ne duce cu gândul la bunicii noștri, care nu aruncau lucrurile care se puteau refolosi. „Să ne întoarcem la rădăcini, fiindcă cei care au trăit înaintea noastră au avut o existență sustenabilă, au folosit materiale precum cânepa sau inul, nu aruncau materialele sau obiectele folosite în gospodărie, ci le reutilizau. Aveau o viață mai sănătoasă”, a spus la conferință Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
„Le-am reamintit participanților evenimentului faptul că, în ultimii 40-50 de ani, principiul de a face profit cât mai mare în industria textilă a creat o piață a materialelor ieftine, sintetice și nesustenabile care însă implică unele costuri mult prea mari pentru întreaga societate.
Avem cifre îngrijorătoare: industria textilă contribuie cu aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și produce aproximativ 1,2 miliarde de tone de CO₂ pe an, iar confecționarea unei perechi de pantaloni de blugi poate necesită între 2.700 și 3.000 de litri de apă, echivalent cu consumul mediu de apă al unei persoane timp de trei ani”, a mai subliniat Borbely.
În cadrul conferinței au fost prezentate și camere de hotel în care accesoriile textile au fost create din materiale reutilizate. „Reintroducerea lor în industria ospitalității este un mesaj hotărât către turiști: merită să trăim sustenabil, fiindcă ajută și la crearea unei stări de bine, de wellness, cum obișnuim să formulăm când vorbim de serviciile oferite în acest domeniu”, a mai punctat demnitarul.
Prezentări de impact
Conferința a atras atenția specialiștilor din mai multe domenii. Au participat creatoarea de modă Eli Lăslean, fondatoatea brand-ului Ellis, Nicu Rădulescu, președintele Organizatiei Patronatelor din Turismul Balnear, dr. Horváth Alpár director al Extensiei Gheorgheni a Facultății de Geografie din cadrul Universității „Babeș Bolyai” și expert în turism, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai firmelor de textile, ai clusterelor, mangeri de hoteluri și specialiști în dezvoltare durabilă.
Dacă în prima zi a Conferinței au avut loc prezentări, în cea de-a doua zi a fost organizată o dezbatere pe mai multe teme: comunicarea internă și externă, creșterea importanței schemelor economice bazate pe sustenabilitate la nivel european, contribuția clusterelor din Sfântu Gheorghe la crearea rețelelor de comunicare, transfer de bune practice și lucru în proiecte comune cu parteneri din întreaga Europă.
Conferința a fost moderată de Tudor Artenie, specialist în comunicare și digital marketing.
„Revoluție” în croitorie
În prima zi a Conferinței, creatoarea de modă Eli Lăslean a abordat și o altă problemă a industriei: faptul că tinerii nu mai sunt interesați să lucreze în croitorie.
„Clusterele și toți cei care sunt într-o zonă decizională ar trebui să facem o echipă și eu mă angajaez să fiu portavoce, pentru că sunt o persoană cunoscută de mass media. Dacă suntem uniți, reușim să creăm o breșă în acest monolit care a devenit școala. Vreau să încep o revoluție și să reabilitez meseria de croitoreasă. Pentru că toate hainele trebuie făcute de cineva, nu e suficient să desenăm și să gândim abstract. Dacă noi mergem acum într-o școală și întrebăm: Dragi copii, care dintre voi vreți să învățați să faceți haine? Răspunsul va fi: Nimeni”.
Un atelier cu croitorese iscusite
Și totuși, Clusterul „Transylvania Textile & Fashion” din Sfântu Gheorghe a reușit, prin firmele sale, să adune laolaltă croitorese…
Un exemplu este un mic atelier din Sfântu Gheorghe unde se creează chiar materiale pentru hoteluri, prin reutilizarea altora.
Managerul Clusterului, Éva Gászpor, explică:
„Obiectivul nostru este sustenabilitatea. Membrii Clusterului sunt firme care fac eforturi zi de zi pentru a promova economia circulară, pentru a prelungi durata de viață a produselor. Colaborăm cu designeri, cu Institutul de Cercetare în Textile și Pielărie și cu școlile profesionale din județul Covasna. Este o nevoie uriașă, la nivelul societății, de astfel de ateliere unde nu se livrează doar produse noi, ci se fac și reparații și retușuri astfel încât administratorii afacerilor să nu le mai arunce și să fie nevoiți să cumpere lucruri noi”.
„Le-am propus clienților noștri să reparăm anumite piese, acolo unde este posibil. Dacă un prosop este cu tivul desfăcut, îi facem alt tiv, nu trebuie aruncat. Dacă o față de masă are un defect sau o ruptură, putem face o mică broderie, nu o aruncăm la gunoi. Aceste propuneri au fost bine primite, pentru că managerii firmelor au putut să folosească acei bani pentru a mări salarii sau a face investiții. Un mare câștig, desigur, este că prelungim durata de viață a unui produs, ceea ce scade presiunea asupra mediului și limitează risipa”, spune și Gászpor Edina, cea care conduce firma alături de sora ei, Annabella.
Între anii 2000 și 2015 producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare a scăzut.
Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.
Mai mult, când se vorbește despre industria textilă, se menționează supraconsumul de resurse naturale. Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza proceselor de vopsire și finisare.
