Plenul Camerei Deputaţilor a votat, ieri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, cu 214 voturi pentru, 7 contra şi 23 de abţineri şi un deputat care nu a votat.
Proiectul prevede, pentru anii 2024 şi 2025, uciderea unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. Este un proiect inițiat de UDMR și depus la Parlament de fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna. Anexa la proiect prevede numărul de urși pe județe, pentru Covasna fiind stabilit un număr de 54 de exemplare, iar pentru Harghita 73.
Ce prevede legea?
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.407/2006, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021. Intervenţiile legislative vizează prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.
Repartiţia exemplarelor de urs brun, care reprezintă cota de prevenţie pe judeţe şi fonduri cinegetice, pentru anul 2024 se face în funcţie de numărul atacurilor la adresa populaţiei, respectiv în funcţie de numărul şi valoarea pagubelor materiale generate de atacurile de urs brun centralizate la nivelul autorităţilor care răspund de vânătoare, potrivit anexei nr. 5, iar pentru următorii ani se aprobă prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
Exemplarele din specia urs brun care reprezintă cota de prevenţie la nivel national pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2024, de către vânători sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului.
În situaţia în care din orice motive se recoltează exemplare a căror blană a fost evaluată la mai mult de 400 puncte C.I.C. la care se pot adăuga maxim 5% din punctajul obţinut, atât blana, cât şi craniul aparţinând exemplarului în cauză, preparate de către gestionar, se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naţionale în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfăşurat acţiunea de recoltare şi rămân în proprietatea statului.
Craniul şi blana de urs recoltate se evaluează conform metodologiei prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului Internaţional de Vânătoare şi Protecţie a Vânatului, denumit în continuare C.I.C., în termen de 3 zile lucrătoare de la recoltare.
Gestionarul fondului cinegetic poate prelua de la Garda Forestieră Naţională craniul şi blana exemplarului de urs brun doar după îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(3). În cazul neîndeplinirii acestor obligaţii craniul şi blana exemplarelor recoltate rămân în proprietatea statului.
Autoritatea centrală care răspunde de vânătoare realizează cel puţin din 2 în 2 ani un studiu privind evoluţia populaţiei de urs brun în România.
Klaus Iohannis: „Nu putem să lăsăm oamenii să fie omorâţi de animale”
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat, din SUA, față de problema urșilor, afirmând că s-a ajuns prea departe şi că este foarte îngrijorat. Iohannis a spus că l-a şocat evenimentul cu tânăra ucisă de urs, mai ales că a fost şi el recent pe un traseu din Munţii Bucegi, şi să afle apoi că foarte aproape de locul în care s-a aflat s-a întâmplat această nenorocire.
El a mai spus că problema cu urşii nu este deloc nouă, şi clasa politică a reacţionat de fiecare dată, la aceste incidente nefericite, doar punctual, iar dacă vrem în continuare să avem un turism sănătos şî în România, trebuie să înţelegem că nu putem să lăsăm oamenii să fie omorâţi de animale.
Tánczos Barna: „Populaţia de urs brun din România nu este în pericol”
Senatorul UDMR Tánczos Barna a spus că acest proiect de lege nu pune în pericol populația de urs brun din România.
„Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri, cele făcute în zona Făgăraş unde un ONG studiază populaţia de urs brun din zonă. Toate studiile legate de numărul de atacuri arată o creştere semnificativă, precum şi cele care analizează valoarea pagubelor.
Deci, populaţia de urs brun din România nu este în pericol şi acest lucru este subliniat inclusiv de studiul ştiinţific. Este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun”, a spus el.
Potrivit anexei la proiectul de lege, cele mai multe exemplare e urs ar urma să fie recoltate în județele Harghita și Covasna, 73 respectiv 54. În județul Mureș sunt 43 de exemplare, iar în județul Brașov ar urma să fie împușcați 45 de urși. Alte exemplare vor fi recoltate în Argeș (30), Bistrița Năsăud (21), sau Buzău (28).
Merită spus că în România s-a sistat în 2016 vânătoare la urs, de guvernul Dacian Cioloș. Motivul? Ursul, la fel ca alți prădători, este protejat strict de Directiva „Habitate” a UE din 1992, care își propune să restaureze populațiile acestor specii care au fost reduse la nivele istorice în anii ’50 și din multe țări au dispărut.
