Clusterul Balneoturistic Transylvania, în parteneriat cu Asociația Natura Vita și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, organizează, pe 8 și 9 octombrie 2026, la complexul Panorama din Sfântu Gheorghe, evenimentul BalneoVita, o inițiativă regională pentru sănătate, balneologie și dezvoltare durabilă.
Inițiativa urmărește crearea unui cadru regional de colaborare pentru revitalizarea și dezvoltarea durabilă a stațiunilor balneare din Regiunea Centru, prin conectarea administrației publice, mediului academic, specialiștilor și comunităților locale.
„Balneologia înseamnă mai mult decât tratament: este întâlnirea dintre natură, sănătate, arhitectură, cultură și comunitate. Stațiunile balneare pot deveni infrastructuri ale unei societăți mai sănătoase, mai reziliente și mai conștiente de propriile resurse, în acord cu principiile dezvoltării durabile și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”, explică Vajda Lajos, reprezentant al Clusterului Balneoturistic Transylvania.
Evenimentul se va axa pe mai multe direcții de dezbatere:
- Peisajul terapeutic
- Pădurea care vindecă
- Patrimoniul construit
- Memorie, cultură și viață socială
- Comunitatea
- Educație, cunoaștere și implicare
- Balneologia contemporană
- Patrimoniu digital și comunicare
- Cercetare multidisciplinară
- Guvernanță, cooperare teritorială și europeană.
Peisajul terapeutic
Un concept care se va discuta de către specialiști la Conferința BalneoVita este „Peisajul terapeutic”.
Lajos Vajda explică: „Izvoarele, microclimatul, pădurile, parcurile și traseele formează împreună un peisaj cu valoare terapeutică. Protejarea relației dintre natură, infrastructura balneară și mediul construit este esențială pentru identitatea și funcționarea stațiunilor, ținând cont de obiectivele privind sănătatea, biodiversitatea, clima și comunitățile sustenabile”.
Conceptul de peisaj terapeutic, introdus de geograful Wilbert Gesler în 1992, ne ajută să înțelegem legătura dintre mediul fizic, relațiile dintre oameni și semnificația locului.
Starea de bine depinde atât de calitățile spațiului, cât și de felul în care oamenii îl pot folosi și se simt primiți în el.
Cum contribuie la refacerea culturii balneare?
• Leagă tratamentul de viața stațiunii. Traseele dintre cazare, izvoare, baze de tratament și parcuri pot susține un ritm în care îngrijirea, mișcarea și odihna se completează.
• Păstrează patrimoniul viu. O promenadă parcursă zilnic, un pavilion deschis și un parc folosit pentru întâlniri transmit cultura balneară prin experiență.
• Întărește legătura cu locul. Obiceiurile, poveștile și revenirile dau stațiunii sens pentru locuitori și vizitatori.
• Deschide tradiția către noi generații. Spațiile accesibile și primitoare permit mai multor oameni să descopere viața balneară, potrivit nevoilor lor.
Această abordare continuă o tradiție europeană în care băile, parcurile, promenadele și spațiile culturale formau un ansamblu dedicat sănătății și vieții sociale (UNESCO).
„Ce am putea redescoperi în stațiunile din România? Ce legături dintre natură, tratament și comunitate mai funcționează? Unde s-au întrerupt? Ce ar putea începe cu îngrijirea unui traseu, redeschiderea unui spațiu comun sau ascultarea celor care cunosc locul? Refacerea peisajului terapeutic poate oferi cadrul în care practicile balneare capătă din nou continuitate și sens în viața de astăzi”, subliniază Lajos Vajda.
Despre Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania”
A fost înființat în 2014 și implică peste 50 de actori al domeniului din toată România cu activitate în Regiunea de Dezvoltare Centru. Organizația și-a propus să contribuie la dezvoltarea domeniului balnear și implicit la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. În acești ani de activitate a clusterului s-a cristalizat un concept sustenabil privind reconstituirea culturii balneare la nivelul stațiunilor aparținând Regiunii Centru în concordanță cu Obiectivele Globale de Dezvoltare Durabilă. Conceptul prevede 7 componente elementare care trebuie să funcționeze în sinergie pentru un fenomen turistic sănătos și sustenabil: natura înconjurătoare, aspectul stațiunilor, bazele de tratament și resursele naturale, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, comunitate și grupul țintă.
Detalii despre Conferință, și AICI.