Cel mai mare operator economic din orașul Covasna – și deci cel mai important contributor la bugetul local – este SC Turism Covasna SA, firmă ce deține și administrează hotelurile „Căprioara”, „Cerbul”, „Covasna” și Complexul „Valea Zânelor”. Nu mai puțin de 20.000 de oameni le-au trecut pragul în 2023, iar cifrele pe 2024 se anunță și mai bune. Un loc aparte, unic în România prin simplul motiv că cele trei hoteluri sunt amplasate direct „pe sursă”: izvoare de apă minerală și gaz de mofetă.
Fondul de investiții Transilvania Investments este acționarul principal al companiei SC Turism Covasna SA. La 30 iunie 2024, administra active în valoare de 2.061,88 milioane lei (peste 420 de milioane de euro), în creștere cu 38,19% față de iunie 2023. Fondul are investiții nu doar în hoteluri (printre care și Aro Palace din Brașov), ci și în servicii bancare, companii din energie, industrie sau imobiliare.
Consiliul de Administrație i-a încredințat Narcisei Diaconu misiunea de a conduce compania din Covasna.
Specialistă în Drept și fostă juristă a companiei timp de aproape 14 ani, Narcisa Diaconu are un contract de mandat cu obiective clare. Nu e un loc de muncă în care „timpul trece, leafa merge”. Vine zi de zi la birou – din Brașov – cu ideea clară că toată lumea trebuie să câștige ceva.
Lista celor care au de câștigat e destul de lungă, iar orașul Covasna e pe listă. Din taxa de stațiune și dările pe care SC Turism Covasna SA le achită, primăria rezolvă o mulțime de lucruri.
Dar, de departe, cei mai câștigați sunt turiștii.
Hotelul Covasna a fost inaugurat în 1972. Ca și „Căprioara” și „Cerbul”, a fost construit pe izvoare de apă minerală și mofete. Cu așa resurse în dotare, succesul era pe jumătate asigurat.
„Dacă vii aici peste trei luni, vei găsi ceva schimbat. Noi în permanență schimbăm ceva, fie că vorbim de dotări, servicii sau meniu. Noi trebuie să provocăm turistul, să îi oferim mereu ceva nou, să vadă un upgrade. Nu poate veni la restaurant acum și peste 3 luni să vină din nou și să vadă același lucru. Turistul trebuie să ne redescopere de fiecare dată. Trebuie să vadă că ne pasă, că avem dorința de a-l mulțumi și a-i oferi servicii premium. Pe de altă parte, ne dorim ca fiecare oaspete să devină un ambasador al nostru”, spune Narcisa Diaconu pentru covasna45.ro.
Așa că cealaltă „jumătate de succes” stă în creativitate și implicare. Narcisa ajunge dimineața la birou și pleacă seara, de multe ori după ora 20.00. Arată impecabil, e mereu zâmbitoare – ca orice gazdă bună – și are în portbagaj schimburi, inclusiv cizme de cauciuc. Pentru că nu se știe niciodată…
Semnături prețioase
Dacă dai o „tură” prin cele trei hoteluri afli o mulțime de lucruri interesante. Dar mai întâi simți în aer că ești într-o locație „balneo”. Aerul e când umed, când parfumat. Simți ba o briză caldă, ba un aer uscat. Culorile se schimbă de la o încăpere la alta, iar pe pereți sunt o mulțime de accesorii puse acolo cu un scop. Cuvinte-cheie de la oaspeți despre șederea lor aici au fost puse pe un tablou…
Un perete enorm, cu un panou decorativ pe care sunt cerbi și căprioare, arată spectaculos. Artistul Petre Achițenie, cel care l-a realizat, are un palmares impresionant: a semnat picturi în peste 50 de biserici, în trei palate din Abu Dhabi, dar și fresca de pe Mausoleul de la Mărășești.
Imagini vechi din Covasna, cu oameni care se îmbăiau în Balta Dracului, sunt expuse ici și colo, amintiri dragi și semn de respect pentru istoria unui loc atât de generos.
O hartă cu stațiunile balneoclimaterice din toată țara este și ea instalată la vedere. Putem vedea cât de bogată e România când vine vorba despre balneologie.
Iar semnătura doamnei Ana Aslan din Cartea de Onoare a devenit un tablou în sine.
În iulie 2024, chiar cosmonautul Dumitru Prunariu a fost aici. Ce spune el e foarte interesant: „Covasna pare un oraș mic și puțin semnificativ pentru cei care nu l-au vizitat”. Apoi spune că a stat la „Căprioara” și că dotările și tratamentele de aici, plus zona, sunt la superlativ.
„Realizezi că acest loc binecuvântat poate fi plasat în fruntea multor locuri din lume”, spune el. Poate, da.
Oraș sau stațiune?
Ce-i drept, orașul Covasna nu are parte de aceeași promovare ca alte locuri. Da, mulți au auzit de Spitalul de Cardiologie și de faptul că e un orășel de munte unde se tratează bolnavii de inimă, dar cam atât. Investițiile autorităților județene când vine vorba de promovare se concentrează pe Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe. Acolo se investesc de altfel și cele mai multe sume în infrastructură, clădiri și nenumărate evenimente, mai mult sau mai puțin de succes. Scaunul Orbai e „ruda săracă”, chiar dacă are, de departe, cel mai mare potențial și e și cel mai frumos loc. Ca dovadă, în ultimii ani, au început să vină la Covasna tot mai mulți turiști din Brașov și Sfântu Gheorghe.
În ceea ce privește administrația orașului, face cât poate cu ce are. Mai sunt câteva străzi lăturalnice fără asfalt, se mai lucrează la alimentarea cu apă, transportul public poate fi îmbunătățit. Curățenia e însă de nota 10. Lipsește însă acea… atmosferă de stațiune, chit că la intrare scrie clar că e stațiune turistică de interes național, iar fiecare turist plătește o taxă pentru asta.
Să nu uităm, totuși, că orașul Covasna a fost comună până în anul 1952. La finele anilor 60, după ce s-a construit Spitalul de Cardiologie, s-a dezvoltat industria turismului balnear. Unde sunt azi hotelurile frumoase era o mare mlaștină.
„Ulterior au fost construite și hotelurile”, ne explica acum ceva timp, într-un interviu, primarul Gyerő József. „Acestea au fost construite peste izvoarele de apă minerală și cele de gaz mofetic. De aceea, funcția locativă se amestecă cu cea turistică. Deci noi nu avem o stațiune cum e Sovata, unde sunt separate orașul și stațiunea. La noi, în perioada comunistă, efectiv au fost plantate hoteluri în zonele cu apă minerală. Pe lângă funcția turistică, devenită pregnantă la nivelul economiei locale, s-a menținut și funcția locativă, cu oameni care locuiau în case sau blocuri”.
Acei oameni încă locuiesc în case sau blocuri. Turiștii le pot „admira” rufele întinse pe sârmele din balcoane, pot vedea cai cu căruțe, câteva oi sau găini prin curți. Pentru localnici, orașul nu e neapărat o „stațiune”, în care turiștii să aibă întâietate. Orașul e casa lor.
Și, pentru că în oraș nu sunt prea multe oferte speciale pentru turiști, cei de la SC Turism Covasna SA au realizat o broșură cu atracții ale zonei, pe care o pun la dispoziție oaspeților. Sunt descrise acolo și Malnaș Băi, și Bodoc, și Biborțeni, castele, muzee, biserici sau Comandăul, „un sat mic cu suflet mare”.
Dar cei care vin la „Căprioara” nu prea au motive să iasă din hotel. Au atâtea de făcut în interior, că nici nu au timp de altele. Numai pachetele de la spa sunt atât de multe, că le pierzi șirul. Au piscină, au jacuzzi în interior și exterior, au hammam, au sală de fitness, restaurant. Tot ce vrei.
Și au inclusiv niște camere cu nume de pietre semiprețioase în care accentul e pus nu doar pe culoarea respectivă, cât pe energia pietrei și beneficiile ei pentru corpul uman.
De altfel, Narcisa Diaconu și-a propus să creeze aici „un mix perfect” pentru corp și spirit.
Simplu fapt că lucrezi aici e o terapie în sine. Aerul ionizat, parfumurile și în general energia pozitivă a atâtor resurse naturale sunt un plus pentru cei aproape 150 de angajați și cei care le sunt oaspeți.
Revenim la „tura” noastră.
Hotelul „Covasna” este primul care a fost construit și care a deschis, practic, drumul spre turismul balnear al zonei. De ceva timp, beneficiază de transformări importante. Se fac investiții în camere, fiind deja modernizate primele 40 din cele 125. Arată ca la 4 stele!
Au lucrat cu specialiști – arhitecți și designeri – care au fost atenți la detalii, la culori. Perdelele sunt fie de mătase, fie de in, iar dotările sunt create special pentru industria ospitalității, nu cumpărate te miri de unde.
Aici vin la tratament balnear oameni de toate vârstele, din toată țara. E un mic furnicar, pentru că poți beneficia de băi cu apă caldă carbogazoasă, mofete, instalatii pentru electro-, kineto- și hidroterapie.
„Un sejur la noi este egal cu o investiție în propria sănătate. Pentru că de aici pleci alt om. Pleci relaxat, odihnit, cu chef de viață, cu energie bună. Pleci zen. Ce poate fi mai spectaculos decât să faci o baie cu apă minerală?”, ne spune Narcisa Diaconu.
La „Căprioara” au așa-numitul Mineral Spa, de exemplu, unde au depășit ideea de simple masaje sau terapii: le numesc experiențe.
Poveste de iarnă
Hotelul „Cerbul” are și el farmecul lui. Și o mulțime de povești faine. Iată una: anul trecut, de Revelion, au găzduit o petrecere în timpul căreia un tânăr i-a cerut mâna iubitei sale. Ea a acceptat și au decis ca nunta să o facă tot aici, chiar în acest an, de Revelion. Cuplul e din județul Călărași și au prieteni dintr-o grămadă de județe care vor veni la fericitul eveniment.
Sere și panouri
Costurile cu energia electrică și termică pentru cele trei hoteluri sunt uriașe. Motiv pentru care Narcisa Diaconu a instalat pe „Căprioara” panouri fotovoltaice. Este, de altfel, și o tendință globală spre energia verde și în orice companie trebuie să ții pasul.
O altă componentă sustenabilă a afacerii sunt două sere de legume pe care le-au făcut acum ceva timp. Legumele pentru restaurantele complexului vin în mare parte de aici. Anul acesta, de exemplu, au cules de acolo 400 de kilograme de castraveți!
Bucătăria e un atu în astfel de afaceri. Pentru turiști, mâncarea e importantă. La „Căprioara” se servesc micul dejun și prânzul în sistem „bufet suedez”: fiecare se servește cu cât poftește. Totul e gătit pe loc și au grijă să mulțumească toate gusturile. Au de la fructe de mare și pește, până la ciorbe tradiționale și gulaș. Au și cofetari, care fac mai multe feluri de prăjituri pentru fiecare prânz. Sunt foarte bune!
Zilele acestea, cei de la SC Turism Covasna fac pregătiri pentru Ziua Mondială a Turismului. O marchează în fiecare an pe 27 septembrie și e normal să fie așa. Pregătesc o mulțime de momente speciale: e, cumva, și ziua lor. O să mergem și noi și o să vă povestim!
Dacă vreți să citiți mai multe despre ei, au un site cu toate informațiile. Dați click AICI. Am mai scris și despre mofeta de la Spitalul de Cardiologie, AICI.
